În ultimii ani, promovarea produselor românești a devenit un instrument de marketing pentru retaileri. Ceea ce nu este greșit. Însă, în ce măsură îi susțin aceștia pe micii producători și de ce ar avea nevoie cei din urmă pentru a-și dezvolta afacerile? Pentru a afla, Green Report a discutat cu producători, cu reprezentanți ai producătorilor și cu retaileri. Iată ce am descoperit.
În luna martie a acestui an, Comitetul Regiunilor al UE recomanda prestatorilor de servicii de catering să folosească, pe post de materie primă, „produse locale, regionale și de sezon” și cerea autorităților, în numele producătorilor locali de alimente, „să scurteze lanțul de producție și de consum, pentru a reduce numărul etapelor de procesare și risipa”.
În pregătirea conferinței Eat Smart din data de 23 iunie 2016, Green Report a discutat cu reprezentanți ai producătorilor și cu retaileri, pentru a afla ce îi împiedică să pună în practică recomandările UE.
Principala problemă pare a fi lipsa de colaborare între producătorii locali, care, singuri, nu pot asigura stocurile solicitate de retaileri și, prin urmare, nu au suficientă forță pentru a putea negocia cu aceștia. Pe de altă parte, cei care luptă pentru drepturile producătorilor locali susțin că retailerii ar putea să își adapteze modelele de business la realitatea curentă, acceptând limitările producătorilor și alăturându-se astfel luptei împotriva risipei alimentare și poluării.
Legea produselor românești, departe de a rezolva problema
În toamna anului trecut, Senatul a adoptat un proiect de lege care prevede că toate magazinele alimentare ar trebui să vândă carne, fructe și legume de pe „lanțul scurt de aprovizionare”, în proporție de cel puțin 51%. Excepție ar face lunile de iarnă (decembrie – februarie), în care 70% din produsele de pe rafturi ar putea fi de import. Săptămâna trecută, legea a trecut de Parlament, fiind adoptată de Camera Deputaților. Legea va fi trimisă președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare.
Deocamdată, însă, nu s-a definit clar cum va fi aplicată: „Metodologia de desfășurare a acțiunilor privind lanțul scurt de aprovizionare se aprobă prin hotărâre de Guvern”. Stakeholderii au avertizat deja că legea ar putea încuraja importul produselor de la producători bulgari sau ungari.
Aceasta nu este însă singura problemă. Reprezentanții producătorilor recunosc că nu sunt suficient de bine organizați pentru a putea asigura un flux constant de alimente și reproșează totodată retailerilor că au condiții extrem de dure, care îi împovărează pe producătorii mici.
Recent, Parlamentul European a semnat o rezoluție prin care cere Comisiei Europene să propună urgent măsuri pentru a elimina practicile comerciale incorecte de pe întreg lanțul alimentar. Astfel, parlamentarii vor să se asigure că fermierii câștigă decent, că există pe piață o gamă variată de produse pentru consumatori și că relațiile comerciale dintre producători, furnizori și distribuitori sunt corecte și transparente. Ei mai susțin că un astfel de comerț, echitabil, ar preveni supra-producția și risipa de hrană.
Produse locale, susținere internațională
La deschiderea unui târg de produse locale, Valer Hancaș, Manager Corporate Affairs&Communication Manager în cadrul Kaufland România, i-a asigurat pe cei prezenți de disponibilitatea companiei pe care o reprezintă de a susține producătorii români. Inițiative similare sunt prezente și la alți retaileri, precum Metro, Carrefour, Mega Image sau Auchan, care au programe dedicate producătorilor români.
Totodată, așa cum a remarcat Eduard Vlaston , Director Vânzări la Angst, retailerii impun furnizorilor români condiții foarte stricte, pentru a asigura calitatea produselor, prezența lor la raft și siguranța consumatorilor.
Întocmai aici este una dintre probleme, crede Tiberiu Cazacioc, activist SLOW FOOD în Romania, inițiator al seriei „Poveștile hranei” și specialist în marketingul hranei produse sustenabil. Potrivit lui, retailerii ar trebui să țină cont de limitările producătorilor, de efectele producției agricole intensive asupra mediului și, în consecință, să își adapteze modelele de business la realitatea curentă.
Fără voința lor, însă, situația nu se va schimba prea curând, întrucât nici producătorii nu sunt suficient de puternici, nici consumatorii – suficient de informați. Slăbiciunea producătorilor vine din incapacitatea sau refuzul lor de a se organiza în cooperative, potrivit Președintelui Federației Naționale a Producătorilor din Agricultură, Industrie Alimentară și Servicii Conexe din România – PRO AGRO, Emil Dumitru.
Şi noi avem o vină, că n-am reușit să ne asociem, dar încrederea în asociere, în România, după 45 de ani de comunism, este greu de recăpătat. Dincolo de modificarea legii 321, avem acum în discuție la Comisia de Agricultură legea cooperativelor, prin care încercăm să creăm un cadru fiscal predictibil. Pentru că noi ne putem asocia și vom încerca să facem business, dacă știm că este profitabil. Nu putem produce pentru piață dacă știm că anul viitor statul vine și ne supra-impozitează profiturile.
Cum putem preveni risipa, „mâncând încet”
Ben Mehedin, Food & Farming Communities Manager în cadrul Federației ADEPT, vede în colaborarea dintre producători singura soluție.
E nevoie de un salt calitativ în gândire. Producătorii trebuie să își dea singuri seama de necesitatea de a coopera ca să îndeplinească un interes comun, altfel nu vor avea sorți de izbândă.
Pentru a-i mobiliza pe producători și pentru a-i obișnui cu standardele impuse de Uniunea Europeană, ADEPT a înființat o mini-unitate de procesare de fructe, legume și miere. Pe lângă tehnologia pusă la dispoziție și informațiile referitoare la folosirea ei în mod corespunzător, igienic, cei de la fundație îi ajută pe producători să obțină autorizațiile de care au nevoie, să își promoveze și să își vândă marfa.
Tiberiu Cazacioc completează soluția ADEPT, propunând un model alimentar bazat pe principiile slow food, care să funcționeze în paralel cu cel tradițional. Slow food este o mișcare internațională care promovează cultura gastronomică, respectând totodată mediul, comunitățile și biodiversitatea. Tiberiu sugerează retailerilor să încerce să deschidă magazine-concept, cu produse locale, de sezon, și abia apoi să spună dacă funcționează sau nu. Crede că am putea avea surprize din partea consumatorilor, care s-ar putea dovedi dispuși să renunțe la varietate și continuitate pentru produse locale de calitate, care dăunează mai puțin mediului înconjurător. Așa să fie?
