Organizațiile solicită grupurilor parlamentare să fie prezente mâine în sala de plen, când ar urma să se voteze proiectul de lege 851/2015, privind diminuarea risipei alimentare. Votul era programat pentru săptămâna trecută, însă a fost amânat din cauza lipsei de cvorum.
36 de organizații neguvernamentale active în zona socială și de protecție a mediului au cerut printr-o scrisoare grupurilor parlamentare PSD, PNL, ALDE, UNPR, UDMR, al minorităților din România și al deputaților neafiliați să se prezinte la votul programat mâine în Plenul Camerei Deputaților, pentru adoptarea proiectului de lege 851/2015. Iată o parte din motivație:
Considerăm această propunere legislativă – ce va reglementa, printre altele, modalitățile de redistribuire a surplusului alimentar spre consumul uman, hrana animalelor, producția de compost sau bio-combustibili – un instrument indispensabil în combaterea risipei alimentare în România în contextul în care, conform estimărilor unor studii europene citate recent de Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu – țara nostră este responsabilă pentru 2,55% din totalul de 100 de milioane de tone de hrană risipite anual de țările uniunii. Raportată la populația actuală a României – 19.800.000 persoane rezidente – rezultă o cantitate de hrană risipită de 129 kg / persoană / an, ce ne plasează pe locul nouă în Europa în această privință.
Printre organizațiile semnatare, se numără: 2 Celsius, ActiveWatch, MaiMultVerde, Reper21, Asociația SOMARO, Asociația Mai Bine, Ateliere Fără Frontiere, Fundața pentru Dezvoltarea Societății Civile și WWF România.
Ce măsuri propune legea privind combaterea risipei alimentare
Legea 851/2015 va reglementa modul în care retailerii ar trebui să gestioneze alimentele aflate pe cale de expirare. Potrivit acesteia, comercianții vor fi obligați să întreprindă 7 tipuri de acțiuni, în funcție de starea alimentelor. În primul rând, vor trebui să încerce prevenirea risipei, prin educarea furnizorilor și a consumatorilor. Dacă însă vor rămâne pe stoc cu produse aflate pe cale de expirare, trebuie să încerce să le vândă la preț redus.
Dacă nu reușesc să le comercializeze, trebuie să le doneze fie unor entități înregistrate la ANSVSA sau unor ONG, care le vor folosi ca hrană pentru populație, fie unor organizații sau societăți care le vor utiliza ca mâncare pentru animale. Doar dacă alimentele nu sunt potrivite consumului uman sau animal, ele pot fi transformate în compost, biogaz sau neutralizate.
Care sunt beneficiile legii privind combaterea risipei alimentare
În scrisoarea adresată deputaților, ONG-urile menționează că adoptarea legii va avea două tipuri de beneficii. Pe de o parte, vorbim despre impactul benefic asupra mediului, datorat reducerii risipei și a pierderilor de resurse de apă, sol, energie, habitate și biodiversitate. La aceasta, se adaugă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; reducerea poluării din apă, aer și sol cu fertilizatori, pesticide și metan, rezultat din descompunerea alimentelor care sfârșesc la groapa de gunoi și reducerea cantității de deșeuri.
Pe de cealaltă parte, este vorba despre impactul pozitiv pe care legea l-ar putea avea la nivel social. În prezent, 4.525.000 de români trăiesc la limita sărăciei și nu își pot asigura hrana zilnică. Aceștia ar putea beneficia de alimentele care ajung în mod normal la groapa de gunoi, deși unele sunt încă bune.
Încă din 2011, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură (FAO) atrăgea atenția că irosim la nivel global 1.3 miliarde de tone de alimente încă adecvate consumului uman, adică o treime din ceea ce producem. La nivel european, situația este mai gravă. În 2014, Comisia Europeană estima o risipă de 100 de milioane de tone anual, adică jumatate din cantitatea de mâncare produsă. La nivel individual, înseamnă că aruncăm în fiecare an 179 de kg de alimente. Pentru România, nu există încă studii oficiale privind risipa alimentară.
Amendamentele ONG-urilor, aprobate de comisiile de specialitate
Proiectul de lege privind diminuarea risipei alimentare 851/2015 a fost inițiat de un grup de 52 de deputați PNL, UDMR, minorități și neafiliați, coordonat de Florin Alexe, deputat PNL. Inițial, au existat două propuneri legislative distincte, însă ele au fost unite.
Încă din luna decembrie 2015, ONG-urile și retailerii contestau legea, întrucât aceasta nu prevedea nici modul în care alimentele vor fi transportate și stocate, nici deducerea TVA-ului pentru cei care donează. În plus, întrucât inetrzicea comercializarea alimentelor donate, nu permitea ONG-urilor să își acopere costurile cu transportul, stocarea și redistribuirea produselor.
Însă, în ultima formă propusă spre votare, au fost integrate două amendamente esențiale. Unul face referire la faptul că nu doar entitățile înregistrate la ANSVSA pot prelua alimentele pe cale de expirare, așa cum era prevăzut inițial, ci și ONG-urile care activează în zona asistenței sociale. În plus, acestea vor putea cumpăra produse pe cale de expirare cu maximum 3%+TVA din prețul de achziție și le vor putea comercializa cu maximum 25%+TVA. Astfel, își vor putea acoperi costurile de redistribuire a alimentelor.
Legea ar urma să fie votată mâine, 18 octombrie 2016, la ora 13.30. Camera Deputaților este camera decizională.
