Comunitatea de-clic.ro, Ecoteca, Think Outside the Box și Grupul Quantic au creat o petiție prin care cer Camerei Deputaților și Ministerului Agriculturii să revizuiască propunerea legislativă referitoare la risipa alimentară. Până acum, au semnat-o peste 2.000 de persoane.
Inițiatorii petiției avertizează autoritățile că, în forma actuală, legea nu doar că nu va avea efectele dorite, dar va bloca și inițiativele existente: „Orbiți de efectele propagandei în an electoral, a rezultat o lege total ineficientă și chiar descurajantă pentru magazinele care vor să doneze alimente.”
Ce se contestă în petiția pentru combaterea risipei alimentare
Potrivit grupului de inițiativă format, există 4 aspecte care ar trebui modificate.
Primul face referire la faptul că, din cea mai recentă variantă a legii, a fost eliminată obligativitatea supermarketurilor de a dona alimentele nevandabile. Obligația legală a fost înlocuită cu o simplă recomandare, ceea ce, potrivit inițiatorilor, nu schimbă cu nimic situația actuală.
Legea nu mai obligă, ci recomandă supermarketurilor să doneze, ceea ce puteau face și până acum. Ne întrebăm dacă o lege care face recomandări mai e… o lege.
O altă problemă adusă în discuție este lipsa unor măsuri fiscale care să îi stimuleze pe retaileri să doneze alimentele. Pentru aceștia, în momentul actual, este mai ieftin să le arunce decât să le doneze.
De asemenea, se pare că preluarea alimentelor este un aspect pe care legea nu îl va reglementa.
Legea nu propune nici un fel de masură prin care sectorul ONG sau cu alte tipuri de organizații cu profil social să poată prelua alimentele donate sau, dacă le-au preluat, să le poată finanța distrugerea, în cazul în care nu reușesc să le distribuie în timp util.
În sfârșit, creatorii petiției cred că legea va împiedica organizarea de bănci alimentare în viitor, „o soluție aplicată și în alte state pentru reducerea cantității de alimente aruncate la gunoi”:
Organizațiilor care asigură colectarea, depozitarea și redistribuirea alimentelor le este interzisă comercializarea produselor pentru acoperirea costurilor de operare, chiar la un nivel modic, deși li se pretinde să asigure transport, spațiu de depozitare adecvat și personal calificat (adică principiul de funcționare al băncilor de alimente), toate aceste activități generând costuri directe și indispensabile.
Ce soluții propune petiția pentru combaterea risipei alimentare
Cele 4 organizații cer autorităților să introducă măsuri de încurajare fiscală și administrativă a supermarketurilor, să descurajeze risipa alimentară prin practicarea unui preț mai mare pentru depozitarea la groapă sau pentru incinerare și să încurajeze ONG-urile și municipalitățile să înființeze bănci de alimente sau magazine sociale.
Doar astfel, spun ei, parlamentarii vor demonstra că nu folosesc legea în scop electoral:
Cerem în mod ferm să nu folosiți această temă deosebit de sensibilă și cu implicații majore sociale și economice, să nu o transformați în subiect de propagandă electorală și să completați propunerea legislativă cu măsuri fezabile, reale și imediate!
Legea risipei alimentare, contestată încă de la început
În luna noiembrie 2015, Senatul a aprobat o propunere legislativă care, odată adoptată, ar interzice retailerilor să mai arunce alimentele aflate pe cale de expirare. Actorii implicați au contestat încă de atunci textul, argumentând că nu se precizează modul în care s-ar realiza transferul dintre comercianți și organizațiile beneficiare. Toți au fost de acord că o astfel de lege ar fi benefică, însă nu în forma inițială.
Care este amploarea risipei alimentare
Încă din 2011, Organizația Națiunilor Unite pentru Hrană și Agricultură (FAO) atrăgea atenția că irosim la nivel global 1.3 miliarde de tone de alimente încă adecvate consumului uman, adică o treime din ceea ce producem. La nivel european, situația este mai gravă. În 2014, Comisia Europeană estima o risipă de 100 de milioane de tone anual, adică jumatate din cantitatea de mâncare produsă. La nivel individual, înseamnă că aruncăm în fiecare an 179 de kg de alimente. Această realitate ar urma să se schimbe, dacă vom reuși să îndeplinim țintele asumate de Parlamentul European, respectiv înjumătățirea risipei alimentare până în 2025.
Deși reprezentanți din Ministerul Agriculturii au precizat în repetate rânduri că nu există date clare referitoare la risipa alimentară din România, Președintele Asociației MaiMultVerde, Teodor Mitrana, a avansat recent câteva date, în cadrul unei conferințe despre risipa alimentară. Potrivit acestuia, românii aruncă anual 5 milioane de tone de deșeuri alimentare. Per locuitor, am vorbi de 250 de kg per locuitor, adică mai mult decât media europeană. Estimarea ar urma însă să fie confirmată sau infirmată de un studiu, pe care asociația sa îl va efectua în decursul anului următor.
Citește și:
Lipsa educației, cel mai mare dușman al risipei alimentare
