Cercetatorul Roxana Bojariu, implicat in redactarea Raportului IV al Grupului de Lucru Interguvernamental asupra Schimbarilor Climatice al ONU (IPCC), avertizeaza ca efectele incalzirii globale se resimt deja in sudul Romaniei. In opinia sa, politicienii romani ar trebui sa-si depaseasca propriile interese si sa adopte politici de mediu eficiente.
Interviu de Livia Cimpoeru
Potrivit Raportului IPCC din 2007, sudul Europei se va confrunta cu cresterea temperaturilor, seceta si variabilitate atmosferica, ceea ce va afecta potentialul hidroenergetic, turismul de vara si productia agricola. Putem vorbi deja despre manifestarea concreta a acestor efecte?
Din pacate, da. Cresterea temperaturilor, frecventa crescuta a valurilor de caldura si a secetelor, insotite uneori de incendii de padure, se pot observa deja in regiunea bazinului mediteraneean si a zonelor vecine lui, incluzand si parti ale teritoriului Romaniei – este vorba mai ales despre sudul tarii. Proiectiile viitoare arata ca aceste tendinte observate se vor accentua din ce in ce mai mult. In volumul II al celui de-al IV-lea Raport al IPCC se estimeaza ca resursele de apa se vor diminua mai ales in regiuni din centrul, estul si sudul Europei, procentul cu regiuni europene expuse crescand de la 19%, cat este azi, la 35% spre sfarsitul anilor 2070. In paralel, populatia europeana afectata de reducerea resurselor de apa se estimeaza ca va creste cu pana la 44 de milioane de persoane, iar debitele raurilor si ale fluviilor vor descreste vara cu pana la 80% in regiunile cele mai afectate. Potentialul hidroelectric al Europei va scadea, in medie, cu 6% pana in anii 2070, iar scaderea va fi mai accentuata in regiunile din jurul bazinului mediteraneean (intre 20% si 50%).
CRESTERE DE 1,3 sC PANA IN 2030
Care ar fi cele doua scenarii extreme pentru Romania, respectiv „the worst case scenario” si „the best case scenario”?
Proiectiile se realizeaza pe baza unor scenarii privind nivelul emisiilor de gaze cu efect de sera, iar, in cazul Romaniei, problema e complicata de faptul ca trebuie sa luam in calcul efectele locale si regionale complexe, precum prezenta arcului carpatic, vecinatatea Marii Negre etc. Pe baza a 16 modele climatice, am putut estima ca schimbarea temperaturii lunare pentru teritoriul Romaniei, pentru intervalul 2001-2030, poate atinge o crestere maxima, in luna iulie, de pana la 1,3 sC fata de intervalul de referinta 1961-1990, in conditiile unui scenariu de crestere moderata a emisiilor la nivel global. Cresterea termica medie estimata
se va amplifica, ajungand, in perioada 2031-2060, la valori cu pana la 2,9 sC mai mari in luna august, fata de acelasi interval de referinta. Estimarile arata ca, pentru intervalul 2061-2090, cresterea temperaturii poate fi cu pana la 4,3 sC in luna august, fata de acelasi interval de referinta. Raportat la 1961-1990, proiectiile pentru precipitatii sugereaza posibilitatea reducerii valorilor medii ale acestora in sezonul cald cu pana la 6% pentru intervalul 2001-2030, cu pana 12% in intervalul 2031- 2060, ajungand ca reducerea sa atinga valori de 20% in 2061-2090.
Spre ce tip de clima se indreapta Romania?
Daca discutam despre locul climei Romaniei in clasificarea climatica globala, el nu se va schimba in raport cu celelalte tipuri climatice. Vom vorbi si peste decenii si chiar sute de ani despre o clima cu un aspect continentalizat, cu patru anotimpuri, dintre care doua de tranzitie. Se vor modifica insa caracteristicile anotimpurilor. Proiectiile ne sugereaza ca valorile medii, minime si maxime ale temperaturii vor creste in toate anotimpurile, mai accentuat vara si iarna. Experimentele numerice ne sugereaza si ca precipitatiile se vor diminua semnificativ in anotimpul cald. Asta va fi o problema pentru Romania, unde cantitatea cea mai mare de precipitatii cade tocmai in anotimpul cald. Statistica fenomenelor extreme se va schimba si ea. Frecventa si intensitatea valurilor de caldura si ale secetelor vor creste, dar se vor inmulti si episoadele cu precipitatii abundente pe o perioada scurta de timp, raspunzatoare pentru inundatiile rapide.
DEZINTERES LA NIVEL POLITIC
Care credeti ca sunt cele mai grave probleme de mediu din Romania, care ar trebui prioritizate pe agenda politicilor publice?
In opinia mea de cetatean, sunt doua probleme importante – decuplarea de carbon a economiei romanesti si cresterea eficientei energetice. Scaderea dramatica a emisiilor in Romania nu s-a produs modernizand, ci pur si simplu reducand activitatile economice. Odata cu reluarea lor, inevitabil cresc emisiile gazelor cu efect de sera, dar asta intr-un cu totul alt climatic politic si economic european si global decat in anii ’90. In sectorul energiei, nu s-au facut prea multe din perspectiva interesului general. „Baietii destepti” si-au vazut de interesele de grup ale momentului, neinteresati de viitor, si am ajuns azi, dupa o exploatare haotica timp de 20 de ani, cu un sistem invechit, umbland dupa derogari de la reglementarile europene. Intrarea pe piata economica verde se face si ea tot haotic, desi ar fi putut fi o sansa pentru Romania, care are resurse foarte diverse. Importanta e si gestionarea zestrei de biodiversitate a Romaniei. Si aici, interesele particulare si de moment ajung sa treaca peste cerintele dictate de interesul public.
Considerati ca autoritatile romane au o atitudine proactiva legata de avertismentele climatice?
Dupa parerea mea, in general nu. Reactioneaza, uneori, la cerintele europene si, din punctul acesta de vedere, se vad avantajele integrarii Romaniei in UE pentru cetatenii care doresc sa traiasca decent, intr-un mediu curat. Exista insa si situatii, nu putine, de abordare haotica, de lipsa de viziune si de ignorare a interesului general in gestionarea problemelor importante de mediu.
Credeti ca angajamentul UE de reducere a emisiilor cu 20% pana in 2020 e suficient pentru stoparea fenomenului schimbarilor climatice?
Stiintific vorbind, nu poate fi vorba despre o stopare a schimbarii climatice. Traim deja in plina schimbare a climei, si dioxidul de carbon deja acumulat in atmosfera (la un nivel cu peste 30% mai mare decat cel din epoca preindustriala) va determina efecte in sistemul climatic inca pentru cateva sute de ani de acum inainte, chiar in ipoteza putin probabila ca stopam nivelul emisiilor la valorile de azi. Tot ce putem face este, pe de-o parte, sa ne adaptam schimbarii climatice deja in curs, iar, pe de alta parte, sa limitam emisiile astfel incat sa nu intram intr-o bucla accelerata a incalzirii globale, al carei impact sa depaseasca
capacitatea noastra de adaptare ca societate si chiar ca specie. Evaluarile expertilor arata ca pentru aceasta ar trebui sa limitam cresterea temperaturii medii globale la cel mult 2 grade Celsius si, asociat, sa nu depasim un nivel al gazelor de sera in echivalent de dioxid de carbon, de 450 part per milion (concentratia actuala este in jur de 380 part per milion). Nici asa nu putem fi siguri ca nu declansam in geosistem, precum ucenicul vrajitor, procese care s-ar putea accelera rapid.
DEZAVANTAJ CONJUNCTURAL
Credeti ca actuala forma a schemei de comercializare a certificatelor de carbon va determina cu adevarat o reducere a emisiilor sau aceasta este, dupa cum multi ecologisti acuza, inca o metoda ca mediul de afaceri european sa beneficieze de un influx de bani publici?
Actuala schema este rezultatul unor negocieri ale organismelor europene cu reprezentantii statelor membre. Amendamentele fata de versiunea initiala propusa de Comisia Europena au fost introduse, in general, ca raspuns la cererile Germaniei, Italiei, dar ale tarilor din estul Europei (inclusiv ale Romaniei). Cererile au reflectat, evident, pozitii ale mediului de afaceri din tarile respective, insa au fost si aspecte care au tinut de particularitati nationale ce ar fi vulnerabilizat socioeconomic o tara sau alta. In cazul Romaniei, problema o constituia mai ales anul de referinta comun pentru reducerea emisiilor – 2005. Din 1990 pana in 2005, emisiile CO2 ale Romaniei au scazut cu aproape jumatate.
Reducerile au fost din vina noastra – cand alte tari din estul Europei turau motorul economic, noi dadeam industria la „fiare vechi”. Reducerea aceasta n-a insemnat si decuplarea economiei de carbon, ci pur si simplu declin economic. In plus, anul 2005 a fost un an cu un regim al precipitatiilor care a permis ca procentul de energie de la termocentrale sa fie mai mic (deci si emisiile au fost mai reduse). Romania a obtinut compensatii speciale pentru acest dezavantaj. Din licitarea certificatelor de emisie, 2% va fi pus de-o parte pentru tarile care si-au redus foarte mult emisiile, din 1990 pana in 2005. Romania va fi cap de lista ca beneficiara a acestui tip de compensatie (29% din fondul special).
Ce le-ati spune celor care neaga ferm existenta fenomenului incalzirii globale?
Din toate informatiile adunate pana acum, singura imagine coerenta, conforma cu legile fundamentale ale stiintelor naturii, care se poate construi, este cea a schimbarii climatice provocate de intensificarea efectului de sera cauzat de emisiile de gaze ale activitatilor umane. Exista un ansamblu imens de observatii si calcule fizico-matematice ce nu poate fi talmacit altfel.
