Mai degrabă decât să afecteze negativ locurile de muncă, curățarea mediului angajează mai mulți muncitori decât industrii cum ar fi mineritul sau exploatarea forestieră, arată un nou studiu publicat în revista de știință PLoS One, informează FastCoexist.com.
Dacă luăm în considerare toate siturile contaminate – fabricile vechi, apele poluate, regiunile sălbatice distruse – vedem că restaurarea acestora necesită o mulțime de bani, adică costul pe care agențiile publice, fundațiile și corporațiile trebuie să îl plătească în fiecare an pentru curățare.
De fapt, „economia de restaurare” valorează 9.5 miliarde de dolari pe an, potrivit cercetării lui Todd BenDor, un profesor asociat de la Universitatea din Carolina de Nord, și a celorlalți patru co-cercetători.
„Dezbaterea publică privind restaurarea se focalizează, de obicei, pe cât de multe locuri de muncă se pierd când reglementările de mediu necesită restaurare”, spune BenDor. „Noi am vrut să aflăm ce impact economic are, de fapt, restaurarea, care e o parte esențială a economiei verzi, dar e foarte greu de măsurat, având în vedere că e greu de spus cine chiar face această muncă”, a explicat acesta.
Folosind o serie de baze de date publice, cercetătorii au identificat companii și organizații care fac muncă de conservare, iar apoi au analizat un eșantion reprezentativ. Aproximativ jumătate din muncă se face fie prin companii din domeniul arhitecturii, ingineriei și serviciilor adiacente (3.5 miliarde de dolari), fie prin activități auxiliare pentru producția agricolă (2.2 miliarde de dolari). În total, în aceste grupuri angajează 126,100 de oameni – o cifră mai mare decât a celor care lucrează în siderurgie, minerit sau exploatare forestieră.
Sursă foto: Flickr.com
Mai citește și:
Bulevardul Magheru, mai puține mașini, mai mulți copaci?
Într-un cartier clujean, copiii cresc învățând să fie cetățeni implicați
