Programele Casa Verde și Casa Verde Plus sunt superficiale și au fost elaborate fără consultarea specialiștilor, consideră președintele Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri din România (AAECR), prof.dr.ing. Cerna Mladin. Aceasta propune ca programele să fie rescrise și comasate.
Eu aș vedea refacerea programului, pentru că eu când l-am citit mi s-a părut penibil. Ăsta a fost sentimentul pe care l-am trăit. E ca și cum ți-ar spune cineva să porți o haină de blană, fie că ești în Constanța, Orșova sau Sighetul Marmației. Avem cinci zone climtice. Dacă 15 cm de termoizolație pot reprezenta o soluție foarte bună în anumite zone, în altele este absolut inutilă, de exemplu pe litoral sau Câmpia Română. Depinde și de structura construcție”, a mai spus Mladin.
Aceasta propune că cele două programe să fie unite, iar AFM trebuie să gândească soluții integrate și nu să se caleze numai pe termoizolație sau numai pe instalații, ci să construiască soluții care să le conțină pe toate și să se ajungă la consumurile specificate în Ordinul 386/2016 pentru tipuri de clădiri (inclusiv rezidențiale) care să le confere acestora calitatea de nZEB (clădiri cu consum aproape zero energie).
Care sunt criticile AAECR?
Programul impune grosimi de termoizolație neținând cont de condițiile climatice și structura pereților clădirii asupra căreia se intervine. Termoizolația de 15 cm la fațade în zonele climatice I si II este nejustificată și obligă solicitantul să facă o investiție inutilă.
În plus, rezistența termică corectată pentru efectul punților termice poate fi cu mult peste valoarea minim normată prin normativul privind calculul coeficienților globali de izolare termică la clădirile locuit C107/2010.
De asemenea, casele cu învelitoare tip terasă nu sunt avute în vedere la termoizolarea terasei și se poate face cu vată minerală rigidă bine hidroizolată.
Grosimea termoizolației de 15 cm la învelitoarea tip șarpantă, aplicată în fapt pe planșeul spre pod nu asigură valoarea minim normată pentru rezistența termică corectată pentru efectul punților termice (conform normativului C107/2010) și, deși textul specifică “minim 15 cm”, se induce ideea că o grosime de 15 cm este o măsură eligibilă. În cazul în care casa are mansardă, termoizolația se aplică sub învelitoare, iar o grosime de 15 cm este din nou insuficientă conform C107/2010.
Consumul maxim de 130 kWh/m2 an a fost obținut prin însumarea maximelor de intervale clasa energetică A la încalzire, apă caldă, iluminat și ventilare mecanica, din Certificatul de performanță energetică.
Acest fapt induce greșit ideea că o termoizolare excesivă diminuează până la anulare necesarul de răcire al clădirii, indiferent de zona climatică. În plus, acest certificat urmează sa-și schimbe în curând formatul ca să răspundă cerințelor Directivei pentru Performanța Energetică a Clădirilor 2010/31, explicitând energia primară (la nivelul resurselor primare) și nu cea finală (la nivelul utilităților din clădire).
În acest caz pot apare confuzii despre ce fel de energie totală este vorba, pentru că ghidul nu precizează că este vorba de energie finală.
Programele se află în dezbatere publică timp de 10 zile
Ministerul Mediului a lansat în dezbatere publică, în data de 26 iulie, programele „Casa Verde” și „Casa Verde Plus”, dedicate celor care doresc finanțare pentru dotarea caselor cu sisteme de producere a energiei nepoluante și izolarea lor cu materiale ecologice.
Programele se vor afla în dezbatere publică timp de 10 zile, urmând să fie lansate oficial în luna august. Astfel, pentru acest an, bugetul programului „Casa Verde” ajunge la 138 de milioane de lei, din care 60 de milioane de lei pentru populație.
Conform ministrului Mediului, Cristiana Pașca Palmer, „o persoană fizică poate primi o finanțare de 6.000 de lei pentru achiziția unor panouri solare care să asigure apa caldă menajeră, adică 100% din costuri”.
În cazul achiziției unei pompe de căldură, finanțarea ajunge la 8.000 de lei, adică 70%-80% din costurile totale”, a afirmat Pașca-Palmer, la conferința de lansare a proiectului, eveniment organizat într-o casă eficientă energetic, respectiv casa Solaris din localitatea Voluntari.
Pentru clădirile publice se pot obține finanțări de până la 90% din proiect, dar nu mai mult de 500.000 de lei pentru unitățile de cult și două milioane de lei pentru instituțiile publice.
Pentru primării, subvenția este de maximum patru milioane de lei pentru orașele cu peste 100.000 de locuitori și scade gradual până la 500.000 de lei pentru localitățile cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
