Reprezentanța Comisiei Europene în România are prevăzute prin fondurile europene fonduri de regenerare urbană de peste un milard de euro pentru perioada 2014-2020, potrivit declarației doamnei Angela Filote, șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România. Comisia Europeană își dorește ca aceste fonduri să fie folosite ținându-se cont de dorințele cetățenilor, de aceea creează contextul pentru un dialog în care să se implice atât experții, administrația locală, cât și cetățenii.
„Nu numai pentru București, nu numai pentru orașele din România, ci pentru orașele din întreaga Uniune Europeană, ne dorim orașe inteligente care să răspundă atât considerentelor de dezvoltare economică cât și celor de protecție a mediului și de creare a unui mediu cât mai prietenos cu cetățeanul. Pentru că dacă ne uităm un pic la felul în care se dezvoltă acum unele centre urbane, acestea mai degrabă alungă cetățeanul în casă, vrei să te refugiezi în casa ta ca să scapi de presiunea orașului, ori frumos ar fi să ieși în oraș ca să te simți bine, să te întâlnești cu prietenii și să te relaxezi după o zi de muncă”, a declarat Angela Filote în cadrul conferinței de presă a lansării evenimentului UrbanFest.
Fiecare cetățean trebuie să se implice în viața cetății
Reprezentanța CE în România își dorește ca fondurile puse la dispoziție de Uniunea Europeană, pentru dezvoltarea și regenerarea urbană în România în următorii ani, să fie folosite cât mai eficient și, mai ales, cât mai aproape de așteptările cetățenilor. De aceea, lucrează la crearea unor platforme de schimbare a mentalităților și de implicare a cetățeanului în viața cetății. „Trăim cu impresia că ‘statul’ este responsabil de calitatea vieții, dar până la urmă fiecare cetățean trebuie să se implice, dacă își dorește să aibă calitatea vieții mai bună, iar pentru asta trebuie să fie ajutat să vadă cum poate să se implice”, a mai spus Angela Filote.
Pe parcursul acestei săptămâni, are loc în București primul festival de dezvoltare urbană organizat de Reprezentanța CE, cu tema „BlueGreen – Râuri în orașe smart”, care adresează în special potențialul râului Dâmbovița, dar și al Lacului Morii și Deltei Văcărești. Organizatorii evenimentului au gândit trei componente esențiale care să creeze aceste punți între cetățeni, experți și autorități.
Pe parcursul întregii săptămâni, „Peștișorul de aur” e un punct de consultare publică unde voluntarii de la Urboteca înregistrează câte trei dorințe ale fiecărui cetățean, care arată cum vede el Dâmbovița pe viitor. Aceste consultări publice au rostul de a genera un model a ceea ce doresc bucureștenii.
Conferințele reprezintă contextul în care sunt aduși la un loc experți locali, care se implică în dezvoltarea planului de mobilitate urbană durabilă pentru București, împreună cu experți din alte state membre UE, care și-au pus aceleași întrebări și au găsit soluții interesante. După consultări și conferințe, vor avea loc dezbateri, unde experții și factorii de decizie din instituțiile statului sunt invitați să analizeze și să găsească o sursă de inspirație în ideile adunate pe parcursul săptămânii, atât de la experții străini, cât și de la cetățeni.
Unul dintre cele mai mari obstacole ale dezvoltării urbane e lipsa de colaborare între foarte multe instituții administrative
„Sperăm să se întâmple ce încercăm de trei ani să facem pe Dâmbovița, să atragem publicul, adică bucureștenii către Dâmbovița, către mișcare, către natură. Ce-i mai frumos decât mișcarea în natură? Şi bucureștenii nu prea au acest lucru, deși avem această Dâmboviță care, zic eu, ar putea să devină cel mai mare aparat de aer condiționat natural, începând cu Lacul Morii și încheind cu Delta Văcărești”, a declarat Ivan Patzaichin, cel mai cunoscut canonist român și inițiator al Asociației „Ivan Patzaichin – Mila 23”, care are scopul de a realiza și promova proiecte de dezvoltare durabilă de interes local și regional.
Arhitectul Teodor Frolu crede că cel mai mare obstacol, în București, în ce privește implementarea planurilor și proiectelor de dezvoltare urbană, e lipsa de colaborare între foarte multe instituții administrative. „Spre exemplu, dacă ne referim la Dâmbovița, avem pe de o parte Apele Române care se ocupă de luciul de apă, avem Apanova care se ocupă de partea de dedesubtul râului, avem Primăria, care se ocupă de carosabilul din stânga-n dreapta, și avem 5 sectoare care se ocupă de partea cealaltă a drumului. Deci numai pornind de la această situație e foarte greu să pui ceva cap la cap, dar nu este imposibil. Dacă se dorește, există instrumentele, Europa chiar promovează astfel de instrumente în care să poți să pui împreună diverși actori urbani care să colaboreze sub forma unor parteneriate public-privat. Principalul e să existe voință”, a spus acesta.
Speranța celor de la Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23”, care de ani de zile se luptă pentru dezvoltarea râului Dâmbovița, este ca UrbanFest să adune în jurul inițiativei lor de la reprezentanți ai Comisiei Europene care se ocupă de dezvoltare urbană până la experți și, „de ce nu, administrația locală, pe care o așteptăm să vină cu brațele deschise către propunerile bune venit dinspre oraș”, a mai declarat Teodor Frolu.
Experții în dezvoltare urbană, români și europeni, într-un tur pe biciclete
La finalul declarațiilor de presă care au marcat deschiderea oficială a UrbanFest, în jur de 50 de experți, participanți la Conferința Europeană privind Planurile de Mobilitate Urbană Durabilă, PMUD, Ediția a 2-a, au participat la un tur cu bicicletele. Turul a avut ca scop semnalarea diferitelor probleme de infrastructură cu care se confruntă bicicliștii din București, așa încât experții să înțeleagă mai bine punctul de pornire în dezvoltarea planului de mobilitate urbană durabilă pentru România.
Turul a avut loc pe ruta Grozăvești (Metrou) – Splaiul Independenței – Strada Știrbei Vodă – Strada Berzei – Strada Buzești – Calea Victoriei (Teatrul Odeon).
Pentru detalii suplimentare despre programul UrbanFest, vă invităm pe site-ul și pe pagina de Facebook a evenimentului.
Sursă foto: Reprezentanța Comisiei Europene în România
Mai citește și:
Bucureștiul, obligat prin Planul de Mobilitate să facă tranziția spre transport ecologic
Cât de departe este Bucureștiul de a deveni un oraș inteligent și eficient
