România ar putea să nu își atingă țintele pe care și le-a asumat în Planul Național Integrat privind Energia și Schimbările Climatice (PNIESC) în ceea ce privește renunțarea la energia bazată pe cărbune.
Asociația Bankwatch a realizat un raport în care arată că în 2020 puterea instalată a cărbunelui în sistemul energetic național a ajuns la 4.590 MW în opt termocentrale, și a produs aproximativ 17% din energia electrică utilizată la nivel național. Traiectoria puterii instalate pe bază cărbune continuă să scadă până în 2026, după care urmează o perioadă de stagnare, susține însă asociația.
În 2021, a intrat în proces de închidere o capacitate de 1.695 de MW, la termocentrala Mintia (Complexul Energetic Hunedoara) și câte o unitate de la termocentralele Ișalnița și Turceni (Complexul Energetic Oltenia), se arată în raport. Despre termocentrala Mintia, asociația precizează că este cea mai poluantă și din cauza ei, împotriva României au fost pornite proceduri de infringement patru ani la rând.
Autoritățile române au anunțat închiderea mai multor unități pe bază de cărbune și au stabilit 2032 ca dată pentru renunțarea la energia bazată pe cărbune. Cu toate acestea, conform calculelor asociației rezultate din analiza documentelor oficiale și a declarațiilor autorităților, România va mai avea în 2030 o capacitate instalată de 2100 de MW, sau 1650 de MW dacă mai multe unități pe cărbune vor fi înlocuite cu gaz fosil, așa cum au declarat în multiple rânduri Ministrul Energiei, dar și autorități locale.
„Incertitudinea creată în jurul eliminării cărbunelui prin amânarea unor decizii politice ferme nu fac decât să întârzie planificarea înlocuirii acestora cu surse curate de energie și a programelor necesare pentru a diminua impactul social în zonele carbonifere. Deși Guvernul a stabilit data de eliminare a cărbunelui, încă nu știm ce se va întampla cu unele dintre unități, întrucât mențiuni despre acestea se regăsesc doar în declarații politice, nu în documente oficiale”, a spus Ioana Ciută, președinta Asociației Bankwatch România.
Impacul de mediu al cărbunelui
Începând cu 17 august 2021, instalațiile industriale de ardere vor fi obligate să respecte noi standarde de emisii adoptate de Comisia Europeană prin Directiva privind emisiile industriale. Raportul „Cărbunele în România” precizează că nicio termocentrală pe cărbune nu se încadra în noile limite, conform datelor din 2019. Însă, pe parcursul anului 2020 și 2021 Complexul Energetic Oltenia a anunțat modernizările la instalațiile funcționale. Și termocentrala Paroșeni a Complexului Energetic Hunedoara va fi conformă, fiind demarate în 2018 lucrări la o instalație de desulfurare, potrivit datelor furnizate de Asociație.
„În situații mai dificile se află IMA2 de la CET Govora și K1 de la CET Iași II pentru care nu au fost făcute modernizări. CET Govora avea planificate instalații pentru reducerea dioxidului de sulf, oxizilor de azot, însă nu le-a realizat din lipsă de fonduri, iar instalația funcționează fără autorizație integrată de mediu. Situația CET Iași este incertă, termocentrala urmează să fie preluată de autoritățile locale, însă pentru instalația problemă nu există niciun plan pentru conformare public,” subliniază Bankwatch România.
Substanțele precum dioxidul de sulf, oxizii de azot și particulele fine de praf sunt asociate cu o serie de probleme de mediu și de sănătate, inclusiv apariția ploilor acide sau creșterea incidenței cazurilor de astm și bronșită. Termocentralele pe cărbune din România provoacă în jur de 500 de decese premature anual și peste 11.000 de cazuri de boli respiratorii (conform unei modelări din 2016).
„Este important să cunoaștem toate aceste aspecte ale impactului negativ de mediu, pentru a le putea remedia în procesul de renunțare la cărbune. De-a lungul timpului, producătorii de cărbune din România au încălcat dreptul la un mediu sănătos garantat populației de Constituție, cu complicitatea autorităților. Terenurile dregradate trebuie ecologizate și redate în circuitul economic, iar oamenii trebuie să fie despăgubiți pentru problemele create”, a spus Cătălina Rădulescu, avocată de mediu și membru fondator Bankwatch România.
Harta activelor pe cărbune din România poate fi consultată aici. Raportul „Cărbunele în România – o trecere în revistă a activelor pe cărbune și a modului în care afectează mediul și viața” poate fi citit integral aici.
