România face un pas concret spre valorificarea deșeurilor din construcții, într-un sector unde reciclarea reală rămâne limitată. Un protocol semnat de CNIR și Ministerul Mediului încurajează folosirea materialelor reciclate în infrastructura rutieră. Constructorii care promit să folosească cel puțin 3% materiale sustenabile vor primi punctaj suplimentar la licitații.
Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a semnat un protocol cu Ministerul Mediului, Garda Națională de Mediu și Universitatea Tehnică de Construcții București pentru a promova utilizarea materialelor reciclate în infrastructura rutieră.
Documentul vizează în special deșeurile rezultate din construcții, demolări și procese industriale.
Obiectivul este clar: închiderea depozitelor ilegale sau neconforme prin valorificarea materialelor în șantierele publice de infrastructură.
În cauza C-109/22, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că România nu a aplicat corect Directiva 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri.
Judecătorii au constatat că autoritățile nu au închis depozitele neconforme de deșeuri, încălcând directiva.
Statul român a fost obligat să plătească o sumă fixă de 1,5 milioane de euro către bugetul UE.
Pe lângă această plată, România suportă o penalitate zilnică de 600 de euro pentru fiecare depozit rămas activ.
Decizia pune presiune suplimentară asupra autorităților pentru valorificarea deșeurilor și închiderea siturilor care poluează de zeci de ani.
Licitații publice cu criterii de sustenabilitate: 3% material reciclat, punctaj în plus
CNIR va introduce un criteriu de evaluare care avantajează firmele ce folosesc minimum 3% materiale reciclate în execuția lucrărilor.
Este o premieră pentru infrastructura rutieră finanțată din fonduri publice, unde criteriile de evaluare se bazează în general pe preț și durată.
„Ne afirmăm angajamentul față de politicile de mediu prin integrarea agregatelor obținute din valorificarea deșeurilor din construcții. Vrem să dezvoltăm standarde și bune practici pentru utilizarea acestora, reducând cantitățile de deșeuri depozitate și contribuind la atingerea obiectivelor europene”, a declarat Gabriel Budescu, directorul general al CNIR.
În documentațiile de atribuire, companiile vor trebui să demonstreze că pot integra astfel de materiale în execuția lucrărilor.
Potrivit CNIR, procedurile vor fi transparente, iar obiectivul este să se creeze un precedent care să poată fi multiplicat la nivel național.
Deșeuri din haldele industriale și din șantierele urbane
Protocolul prevede și pașii tehnici necesari pentru validarea materialelor reciclate.
Partenerii vor preleva probe din halde existente aflate în evidența Ministerului Mediului, iar laboratoarele de specialitate vor analiza caracteristicile fizice și mecanice ale materialelor precum cenușa, zgura, betonul spart sau asfaltul frezat.
În funcție de rezultate, acestea vor putea fi utilizate în structura drumurilor, fie ca strat de bază, fie ca agregat stabilizat.
În lipsa acestor analize, multe dintre materialele cu potențial sunt astăzi abandonate sau tratate ca deșeuri fără valoare.
Un exemplu este zgura provenită din combinate metalurgice, care în alte țări europene este folosită de zeci de ani în infrastructură.
În România, haldele industriale de la Galați, Hunedoara, Govora sau Rovinari pot deveni surse importante de materiale reciclabile, dacă se stabilește o procedură clară de sortare, tratare și certificare.
Economia circulară, în teorie și în teren
Protocolul introduce și trei principii esențiale:
- promovarea economiei circulare, prin folosirea materiilor prime secundare;
- reducerea impactului asupra mediului, prin scăderea extracției de materiale naturale;
- creșterea eficienței economice și a durabilității infrastructurii.
În mod ideal, aceste măsuri ar trebui să ducă la scăderea presiunii pe cariere și balastiere și la o diminuare a costurilor în proiectele mari de infrastructură.
Dar pentru ca sistemul să funcționeze, este nevoie de norme tehnice clare, reglementări de mediu adaptate și un mecanism de monitorizare care să verifice dacă promisiunile se respectă pe teren.
Unde e blocajul acum? Lipsa standardelor, a sortării și a voinței administrative
Deși inițiativa pare logică, România nu are încă un cadru funcțional care să permită, la scară largă, utilizarea deșeurilor în construcția de drumuri.
Deșeurile din construcții sunt rareori sortate corespunzător, iar cele industriale nu sunt analizate sistematic pentru a deveni materiale reciclate conforme.
Standardele tehnice pentru utilizarea agregatelor reciclate în infrastructura rutieră sunt fie absente, fie prea restrictive.
Constructorii preferă materialele tradiționale, mai ușor de obținut și fără riscuri de respingere în execuție.
Mai mult, gropile de gunoi neconforme sunt adesea în litigiu sau în zone fără acces ușor la rețeaua de drumuri naționale.
Fără investiții în sortare, transport și tratare, multe dintre intențiile din protocol rămân, deocamdată, pe hârtie.
Ce spune Comisia Europeană și ce se așteaptă de la România
Conform datelor Comisiei Europene, România înregistrează o rată de reciclare de 52,1% din deșeurile de construcții și demolări (CDW), fără includerea materialelor folosite la umpluturi (backfilling).
În schimb, media UE atinge 79,8%, iar obiectivul impus de Directiva 2008/98/CE este cel puțin 70% reciclare într-un cadru circular.
La nivel european, reciclarea deșeurilor din construcții se bazează aproape în totalitate pe materiale grele, precum betonul, cărămida, mortarul sau asfaltul.
Acestea sunt măcinate și folosite în fundații sau straturi de bază pentru drumuri.
Alte materiale, cum ar fi lemnul, sticla, metalul, gips-cartonul sau zgura, rămân în afara circuitului.
Nu sunt colectate separat, nu trec prin analize și nu au reguli tehnice clare care să le permită folosirea în construcții.
În România, nu există date publice care să arate clar din ce este compus acel 52 la sută.
Dar, la fel ca în restul Europei, este foarte probabil că aproape tot provine din agregate brute, rezultate din demolări, nu din reciclarea altor materiale.
După ani de amânări și ținte ratate, România face însă un pas concret spre valorificarea acestor deșeuri, prin finanțarea unor instalații specializate în reciclare cu bani din PNRR.
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Administrația Fondului pentru Mediu a semnat contracte de finanțare pentru 26 de instalații de reciclare, cu o valoare totală de aproximativ 675 de milioane de lei.
Patru dintre aceste centre vor fi dedicate exclusiv deșeurilor provenite din șantiere, o premieră pentru România, unde acest flux a fost ignorat sistematic în strategiile de reciclare.
Spre deosebire de centrele de colectare pentru populație (CAV), noile instalații vor avea capacitatea de a sorta, concasa și transforma agregatele rezultate în materiale utilizabile în infrastructură.
Aceste proiecte sunt parte din Componenta C3 a PNRR – Managementul deșeurilor – și reprezintă una dintre puținele măsuri concrete asumate de România pentru a reduce decalajul față de ținta europeană de 70% reciclare pentru CDW.
Protocolul semnat acum este, așadar, o măsură necesară, dar tardivă.
Pentru moment, CNIR anunță doar punctaj suplimentar la licitații și promisiunea că va susține standardizarea.
Rămâne de văzut dacă acest instrument va fi suficient pentru a schimba mentalitățile din sistemul de achiziții publice și pentru a transforma deșeurile din problemă în resursă.
Fără măsuri administrative ferme și finanțare consistentă, țara riscă noi proceduri de infringement pentru incapacitatea de a reduce volumul deșeurilor depozitate.
CITIȚI ȘI:
Gestionarea deșeurilor din construcții are nevoie de o reglementare clară
