Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficiența energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE. Practic, de la 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, fiecare țară trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.
Efectele Directivei UE nr. 27/2012 se pot simți chiar din acest an printr-o intensificare a cererii de materiale de construcții pentru termosisteme, dar, în mod sigur, raportându-ne strict la efectele directivei în cauză, un efect mai puternic se va simți de-abia din 2015. Procentul de 3% care reprezintă numărul minim de clădiri ale administrației publice care trebuie reabilitate termic este un procent prea mic și, bineînțeles, nu poate redresa un sector de construcții aflat într-o evoluție liniară, cu influențe de contracție”, consideră Cezar Margine, responsabilul de marketing al Tassullo în România.
Potrivit acestuia, dacă coroborăm această directivă cu necesitatea de rabilitare termică a clădirilor de locuințe (reabilitare făcută de primării, individual sau pe fonduri europene – n.r.), observăm că acest număr de clădiri este foarte mare și poate face diferența care va reprezenta o redresare a sectorului de construcții.
Din datele colectate de compania Xella reiese că 8% din clădirile din Romania nu pot fi reabilitate termic decât de la interior din considerente care țin de protejarea fațadelor unor clădiri. În această categorie intră tocmai aceste clădiri publice, precum și un număr important de imobile cu valoare istorică.
Aproximativ 35% din energia plătită de români reprezintă pierderi
Conform datelor Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE), România este a treia țară ca intensitate energetică din Europa, cu pierderi ce reprezintă mai mult de 35% din consumul final de energie, a declarat prof. dr. ing. Aureliu Leca, din partea, în cadrul unei conferițe de specialitate, susținută la București, în lună martie a acestui an.
Seminarul a reunit specialiști, reprezentanți ai mediului academic, ONG și de afaceri și fost un prilej de dezbatere a termenelor și obligațiilor stabilite prin Directiva 27/2012/CE privind eficiența energetică, ce va trebui transpusă și în România până la sfârșitul acestui an.
Nu suntem pregătiți pentru termenele impuse de Directiva pentru Eficiență Energetică. România și-a redus de la an la an consumul de energie, în urma reducerii activității industriale, însă eficiența nu a crescut. Sunt foarte puține clădiri eficiente energetic și nicio certitudine de ameliorare pentru următorii 15 ani”, a spus Aureliu Leca.
El a adăugat că lucrările de reabilitare termică din România se fac superficial și doar în ani electorali, iar eficiența energetică nu este încurajată în mod real, prin politici eficiente. În plus, ”suntem experți în penalizări și ignorăm stimulentele”.
În România, clădirile folosesc aproximativ 41% din consumul final de energie. În termeni comparativi, clădirile de locuințe din România consumă de opt ori mai multă energie decât media UE din cauza sistemelor ineficiente de încălzire și a izolației termice necorespunzătoare, după cum se arată în raportul ”European Semester” din mai 2013, ce conține recomandările de țară făcute de Comisia Europeană fiecărui stat membru.
Eficiență energetică poate genera un beneficiu de până la 7 miliarde euro
ARPEE estimează că eficiența energetică poate generă un beneficiu pe termen lung de 5-7 miliarde euro, ceea ce reprezintă o creștere de 4%-6% a PIB, fără un consum suplimentar de energie.
Potrivit specialiștilor ARPEE, în prezent, România consumă de 2,5 ori mai multă energie pe unitatea PIB, în comparație cu media UE. Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30%-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40%-50% din energia consumată.
