Belgia ar trebui să ia în considerare prelungirea duratei de viaţă a centralelor sale nucleare aflate în exploatare, a spus luni ministrul belgian energiei, din partidul Verzilor, într-o schimbare de poziţie provocată de conflictul din Ucraina, transmite Reuters. Declarația vine după ce chiar vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru Green Deal, a spus zilele trecute că țările europene ar putea „rămâne mai mult cu cărbunele” înainte de a trece la surse regenerabile pentru a evita dependența de gazul rusesc, ceea ce schimbă perspectivele europene asupra energiei verzi.
După luni de dezbateri, guvernul de coaliţie, format din şapte partide, a convenit în decembrie un compromis ce prevede că ultima centrală nuclearo-electrică din Belgia se va închide în anul 2025, cu condiţia ca aceasta să nu conducă la penurii de energie.
Verzii au insistat că trebuie respectată legea din 2003 ce prevede renunţarea până în 2025 la energia nucleară, în timp ce liberalii francofoni au încercat să prelungească funcţionarea celor mai noi două reactoare. Poziţia Verzilor s-a schimbat însă acum.
„Planul A este gata şi realizabil, dar este nevoie de o reevaluare dată fiind (situaţia din) Ucraina. Trebuie de asemenea să privim obiectiv problemele şi obstacolele legate de o prelungire. Ultimele două reactoare reprezintă 3% din energia noastră. Avem nevoie de o revoluţie majoră pentru 100% din energia noastră”, a scris ministrul Tinne Van der Straeten pe Twitter.
Invadarea Ucrainei de către Rusia, cel mai mare furnizor de gaze al Europei, a determinat şi Germania să reevalueze renunţarea planificată la facilităţile energetice nucleare şi pe cărbune, pentru a-şi reduce dependenţa de gazul rusesc.
Belgia, care are în total şapte reactoare nucleare, nu a confirmat cum va înlocui capacitatea energetică a acestora, însă o opţiune ar fi fost construirea mai multor centrale pe gaz. Cele mai noi două reactoare nucleare ale Belgiei sunt operate de compania franceză Engie şi furnizează aproape jumătate din producţia de electricitate a ţării. Guvernul a afirmat că va decide la mijlocul lui martie, în urma recomandărilor operatorului reţelei de eletricitate Elia, dacă renunţarea la energia nucleară va pune în pericol aprovizionarea cu energie. Renunţarea plănuită la energia nucleară ar urma să înceapă cu închiderea unui reactor la 1 octombrie 2022. Lucrările de dezafectare, inclusiv îndepărtarea materialelor radioactive şi demolarea clădirilor, ar urma să se încheie până în 2045.
Timmermans: Lucrurile s-au schimbat
UE și multe dintre țările sale membre au susținut cu fermitate gazul natural ca o piatră de temelie, deoarece încearcă să reducă utilizarea cărbunelui, cel mai poluant combustibil fosil, și să se îndrepte către surse regenerabile. Cu doar o lună în urmă, spre supărarea militanților, Comisia Europeană a definit gazul drept o investiție durabilă.
„Lucrurile s-au schimbat. Adică, istoria a luat o întorsătură foarte bruscă în urmă cu o săptămână și trebuie să ne împăcăm cu această schimbare istorică”, a spus Timmermans.
„Polonia și alte câteva țări aveau planuri să renunțe la cărbune, să utilizeze temporar gaze naturale și apoi să treacă la surse regenerabile. Dacă rămân mai mult timp cu cărbune, dar apoi s-au mutat imediat la surse regenerabile, ar putea fi încă în parametrii pe care i-am stabilit pentru politica noastră climatică”, a adăugat coordonatorul Green Deal.
Mai mult de o treime din gazul european provine din Rusia. Timmermans a spus că, la nivelul UE, trebuie să „ne înțărcăm de dependență… mult mai repede decât ne-am așteptat”. În acest scop, UE va lansa un pachet de măsuri care vizează amortizarea impactului pe termen scurt al unei întreruperi a aprovizionării cu gaze rusești și accelerarea completă a tranziției de la combustibilii fosili. În urmă cu un an însă, Timmermans spunea despre cărbune că „nu are niciun viitor”.
Joia trecută, Agenția Internațională pentru Energie a publicat o analiză care arată că Europa ar putea reduce importurile rusești de gaze naturale cu mai mult de o treime într-un an. O „opțiune pe termen scurt” ar fi trecerea de la energia pe gaz prin „folosirea sporită a flotei europene de centrale pe cărbune sau prin utilizarea combustibililor alternativi, cum ar fi petrolul, în cadrul centralelor electrice pe gaz existente”, se arată în comunicat. Dar agenția nu a recomandat această abordare, deoarece ar veni cu „compromisuri semnificative”.
Citește și: Alicuș (ANRE): Cu puțin efort putem instala 7GW din surse regenerabile până în 2030
