Balastierele rămân o problemă uriașă pentru cursurile de apă din România, iar autoritățile nu par a se grăbi să implementeze Radarul Balastierelor, despre care anunțau că este aproape gata în urmă cu un an.
Deși din punct de vedere legal, aceste lucrări de exploatare din albiile minore ale râurilor sunt interzise, schema pe care firmele o folosesc pentru a forța legalitatea este „ajutorul” pe care îl oferă statului român pentru a regulariza cursurile de apă. Balastierele pot fi împiedicate să exploateze în ariile protejate, în mod special acolo unde există specii acvatice care trebuie ocrotite și unde poate fi demonstrat că afectează flora și fauna de sub ape.
Chiar dacă există foarte multe balastiere ilegale, problemele și mai grave apar acolo unde nu sunt arii protejate, iar lucrările poartă masca legalității.
Balastiere = dezastru ecologic
Potrivit expertului în biodiversitate Silviu Chiriac, Agenția pentru Protecția Mediului Vrancea, balastierele produc un adevărat dezastru ecologic.
Prin exploatare, nivelul pânzei freatice coboară ceea e duce la secarea fântânilor, rădăcinile arborilor și vegetația de luncă rămân fără apă și se usucă. Creșterea turbidității din apă duce la asfixierea peștilor prin blocarea branhiilor, mâlul se așează pe icre și pe puiet și îi omoară. Oamenii sunt, de asemenea, afectați pentru că se produc zgomot și vibrații care contribuie la crăparea zidurilor caselor, malurile râurilor se surpă, se produc inundații.
„Dacă chestia asta se întâmplă într-o arie protejată, am pierdut din start tot obiectivul de conservare. În continuare toată țara este plină de balastiere. Este un dezastru ecologic! Nu găsim nicăieri în toată Europa astfel de practici”, a spus Chiriac, în cadrul Școlii pentru jurnaliști de mediu, organizată de Asociația Parcul Natural Văcărești.
Expertul a dat ca exemplu albia Siretului, unde numai în județul Vrancea, s-au închis 93 de balastiere care existau în momentul în care s-a înființat Situl de interes comunitar lunca Siretului inferior. Pe malul gălățean însă, exploatarea a continuat. Situl are ca obiectiv de conservare 13 specii de pești mai mult sau mai puțin rare, potrivit expertului.
Râurile trebuie să aibă meandre
Potrivit lui Chiriac, firmele care exploatează agregate din albiile râurilor se folosesc de dorința statului român de a regulariza râurile. Acest lucru înseamnă „îndreptarea” meandrelor (șerpuirilor) naturale pe care orice curs de apă le are și care are efecte dăunatoare inclusiv pentru oameni, în principal pentru că poate duce la inundații.
„Noi am regularizat, ne-am dus cu casele lângă ele și după aceea începem să strigăm <<uitați ce inundații avem, să vină statul să ne ajute>>. Pe când toate țările sănătoase la cap au înțeles că nu este asta o soluție și atunci au zis mai bine lăsăm râurile să meandreze, creăm niște zone în care apele în momentul în care au debite istorice pot să inunde, dar nu afectează localități și pot să afecteze în cel mai rău caz culturi, agricole, iazuri și nu se pun în pericol vieți omenești”, a spus Chiriac.
Expertul a mai spus că în alte țări s-a ajuns la situația în care se scot sedimente din spatele barajelor, unde sunt blocate, și le duc în față pentru că este extrem de important să existe o resedimentare. „S-au făcut niște modelări care au arătat că și îngustarea plajelor de pe litoralul românesc a fost influențată de lipsa sedimentelor transportate de râurile tributare Dunării”, a mai spus el.
Greu de prins
Prezent la Școala pentru jurnaliști de mediu a Asociației Parcul Natural Văcărești, fostul șef al Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu, a spus că exploatatorii sunt foarte greu de prins pentru că apa aduce nisip și pietriș de pe albia superioară acoperind urmele. „Oricât ai fura din albia minoră la prima viitură se repară tot, dispare orice urmă”, a spus Berceanu.
Pe de altă parte, el a oferit un exemplu privind controalele făcute de Garda de Mediu și arătând că în anii precedenți firmele care făceau astfel de lucrări erau de cele mai multe ori lăsate în pace.
În Argeș, săptămâna trecută, Garda de Mediu a făcut 15 controale, a dat 9 sancțiuni din care 8 amenzi în valoare de 200.000 de lei și o acțiune din care a rezultat un dosar penal.
Controale din anii trecuți, când Berceanu nu era șef la GNM:
- Bihor – 2017: 19 controale – o amendă; 2018: 18 controale – zece amenzi, 2019: 14 controale – zero contravenții;
- Giurgiu – 2017: 39 de controale – zero amenzi, 2018: 39 de controale – zero amenzi, 2019: patru controale – o amendă, 2020: opt controale – zero amenzi;
- Gorj – 27 de controale – zero amenzi;
- Dolj – 15 controale – zero amenzi;
- Dâmbovița – 25 de controale – zero amenzi.
Radarul Balastierelor, la Minister
Cei doi specialiști au subliniat cât este de necesar Radarul Balastierelor, un program care folosește imagini din satelit și care este asemănător cu Radarul Pădurilor pentru a stopa dezastrele ecologice de pe râurile din țară.
„Radarul Balastierelor, aproape de finalizare! În foarte scurt timp, România va beneficia de cel mai modern sistem informatic de monitorizare a exploatării și transportului de agregate minerale. Echipa de dezvoltare a prezentat astăzi ministului Costel Alexe , directorului general al Administrației Naționale Apele Române, Ervin Molnar și specialiștilor din minister și ANAR, versiunea finală a sistemului informatic. Aplicația urmează să intre în faza de testare”, anunța Ministerul, în data de 6 octombrie 2020. Radarul nu este gata nici astăzi, la un an de la acest anunț.
Citește și: Balastierele din albiile raurilor vor fi interzise
