Analistii economici sunt unanim de acord ca, in Romania, reducerea emisiilor de dioxid de carbon impusa de Comisia Europeana va genera investitii masive in producerea si comercializarea energiei, avand ca rezultat cresterea pretului pentru kWh.
text de Raul Cazan
Comisia Europeana a stabilit, la sfarsitul lunii octombrie, planul de alocare a emisiilor de dioxid de carbon pentru urmatorii patru ani la o cantitate totala de 75,9 milioane de tone de CO2, cu 20 procente mai putin decat a cerut Guvernul Romaniei. In viitorul apropiat, Romania are nevoie "ca de aer" de studii care sa cerceteze si sa estimeze efectele deciziei asupra principalilor jucatori din industria energiei de la noi. Costurile reducerii emisiilor vor duce ori catre scaderea productiei de energie, lucru aproape imposibil, ori catre cresterea preturilor energiei, in special pentru producatorii industriali. In ceea ce priveste viitoarea dinamica a pietei cotelor de carbon din Romania, orice predictie este, pentru moment, imposibila. Piata romaneasca a creditelor carbonului este inca in faza embrionara. Operatorii economici de la noi vor trebui sa declare, prin certificate anuale depuse la Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera, in ce masura vor polua mediul.
Registrul National al Emisiilor de Gaze cu Efect de Sera se inscrie pe linia masurilor adoptate de Romania in vederea indeplinirii atat a obligatiilor asumate prin semnarea Protocolului de la Kyoto, cat si a celor ce deriva din transpunerea Directivei 87 din 2003 a Uniunii Europene in legislatia nationala – Hotararea de Guvern 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisie a gazelor cu efect de sera.
Regulamentul privind gestionarea si operarea registrului national al emisiilor de gaze cu efect de sera a intrat in vigoare de la data de 5 octombrie 2007. In esenta, registrul este un soft care gestioneaza conturile operatorilor economici si care face legatura prin internet intre acestia si administrator (Agentia Nationala pentru Protectia Mediului). Operatorii instalatiilor care intra sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006 au obligatia sa solicite deschiderea unui cont in registrul national pentru fiecare instalatie. Administratorul registrului national publica, pe pagina de internet care deserveste registrul national, formularul de solicitare pentru deschiderea unui cont in registrul national si termenii si conditiile de utilizare a registrului national si ii insti inteaza in scris pe operatori asupra obligatiei de a completa si transmite formularul
de solicitare a deschiderii de cont.
La ce sa ne asteptam?
De la marile companii si pana la micii producatori, dorinta de a produce "ecologic" a dus la cheltuirea a milioane de dolari pe asa-zisul sistem de "credit al carbonului", relativ diferit de la tara la tara. Acesta din urma, scrie "Financial Times", a generat insa prea putine imbunatatiri ale mediului inconjurator. O investigatie exhaustiva a publicatiei britanice a descoperit o serie de incongruente in noile piete nascute de comercializarea cotelor emisiilor de dioxid de carbon. De pilda, scrie cotidianul britanic, unele organizatii platesc pentru reducerea emisiilor care … nu s-au produs. Alte companii fac profituri serioase din comercializarea carbonului cu cheltuieli deseori infime, iar in multe cazuri – pentru actiuni de curatare pe care
oricum ar fi trebuit sa le faca. Cresterea constiintei ecologice la scara globala si a numarului politicilor de mediu a aprins o veritabila "goana verde dupa aur", tradusa in expansiunea dramatic a afacerilor care ofera atat companiilor, cat si indivizilor ocazia de a deveni "neutri" din punctul de vedere al emisiilor de carbon ("carbon-neutri"), compensand consumul lor de energie prin cumpararea de "credite ale carbonului". Acestea au rolul de a anula contributia companiei sau a individului la incalzirea globala.
Crestere, mare crestere
Mult reglementata piata a creditelor carbonului este asteptata sa se dubleze pana la 50 de miliarde de euro pana in 2010, ajutata de un sector voluntar, nereglementat, ce ar putea creste pana la peste trei milioane de euro in aceeasi perioada. Investigatiile au constatat ca exista o serie de persoane si organizat ii care cumpara credite fara nicio valoare sau care nu conduc la nicio reducere in emisia de dioxid de carbon. Totodata, exista multe intreprinderi industriale care profita de pe urma unei minime actiuni sau din achizitia multor credite ale carbonului pe baza unor castiguri in eficienta de care au beneficiat deja in mod substantial.
Multi brokeri ofera servicii de o valoare indoielnica sau pur si simplu fara valoare. La aceasta se adauga putinele controale si verificari din partea autoritatilor, fapt care face ca adevarata valoare a creditelor sa nu fie cunoscuta de cumparatori. Unele companii si persoane sunt obligate sa plateasca peste posibilitatile achizitionarii private a permiselor de emisii de carbon ale Uniunii Europene care oricum sunt in cadere libera pentru simplul motiv ca nu se traduc in reducerea reala a emisiilor de dioxid de carbon.
Francis Sullivan, consilier pe probleme de mediu la HSBC, cea mai mare banca din Marea Britanie, care a devenit creditor de cote de emisii de carbon in 2005, dupa indelungi evaluari, spunea, in urma cu cateva luni, ca a gasit "mari ingrijorari legate de credibiliate" pe piata compensatorie a carbonului. "Politia si organele de cercetare a infractiunilor financiare trebuie sa analizeze mai atent aceste probleme. Altfel, oamenii isi vor pierde complet increderea". Aceasta stare de fapt si ingrijora rile consecutive au determinat banca sa ignore piata si sa-si infiinteze propriul proiect de reducere a emisiilor de carbon.
O piata mondiala in expansiune
Piata globala a cotelor de carbon s-a triplat in 2006, pana la 30 miliarde dolari, fata de 11 miliarde dolari in 2005, anunta divizia de finantare a operatiunilor cu cote de carbon a Bancii Mondiale. Operatiunile de schimb a cotelor de emisii de carbon in cadrul Uniunii Europene, care este cea mai mare piata de acest tip din lume, s-au ridicat la 24 de miliarde de dolari, depasind cu mult plafonul atins anul precedent, de 8 miliarde dolari. Warren Evans, directorul Departamentului de mediu al Bancii Mondiale, spunea ca "finantele legate de comertul cu carbon precum si piata carbonului au un rol important de dezvoltare, incurajand modalitatile nepoluante de producere a energiei". Responsabili atat din statele sarace, cat si din cele bogate spera ca aceste piete de schimb a cotelor de carbon vor finanta curatarea industriilor grele din statele in curs de dezvoltare, care vor fi responsabile, in deceniile ce vor urma, de cele mai mari niveluri de emisii ale gazelor cu efect de sera, ce contribuie la incalzirea climei. Piata cotelor de carbon, ca si insasi lupta impotriva incalzirii globale, suporta multe atacuri din partea unor economisti precum Bjorn Lomborg, autorul cartilor "The Skeptical Environmentalist" si "Cool It" sau din partea ideologilor de stanga. Problema serioasa pe care acestia o ridica o reprezinta prioritizarea crizelor globale, facuta la rece de economisti. Daca cea mai mare problema a oamenilor de pe glob este incalzirea globala, e inca subiect de dezbatere. Daca insa reducerea emisiilor de carbon va avea efecte minuscule si va depriva lupta impotriva saraciei ori impotriva HIVSIDA de fonduri substantiale, sustinerea populara si cultural a stoparii incalzirii globale va scadea mai ceva decat graficele lui Al Gore.
