Noul regulament propus de Comisia Europeană privind textilele urmărește să stimuleze durabilitatea în industria textilă, punând accent pe colectarea separată, reciclare, și responsabilitatea extinsă a producătorilor, în timp ce motivează producătorii să adopte practici mai circulare și să îmbunătățească calitatea produselor textile, totul cu scopul de a reduce impactul asupra mediului și deșeurile textile, a explicat Aida Szilagy, expert sustenabilitate și președinte al Centrului Național pentru Producție și Consum Durabile, în înterviul acordat Green Report. Aceste măsuri se integrează într-un efort mai amplu de promovare a modei durabile și a unei abordări mai ecologice în întreaga industrie textilă a UE.
Cum considerați că aceste noi norme propuse de Comisia Europeană vor influența industria textilă și producătorii din Uniunea Europeană, dar mai ales producătorii locali?
Comisia Europeană a propus noi reguli pentru a face produsele textile mai durabile, reutilizabile și reciclabile, pentru a reduce impactul lor asupra mediului și climei. Aceste reguli ar putea influența industria textilă și producătorii din Uniunea Europeană, inclusiv producătorii locali, în mai multe moduri, cum ar fi: îmbunătățirea calității și siguranței produselor textile pentru consumatori, creșterea cererii de fibre reciclate și reducerea dependenței de materii prime virgine, stimularea inovației și competitivității în domeniul designului, creșterea serviciilor în domeniul reparațiilor, cu posibile stimulente, creșterea sectorului reciclării textilelor și crearea de noi locuri de muncă în aceste sectoare, reducerea risipei de textile și a emisiilor de gaze cu efect de seră associate. Producătorii locali ar putea beneficia de aceste reguli dacă se adaptează la noile cerințe și își diversifică oferta de produse textile sustenabile și circulare, adoptă noi modele de afaceri circulare și îmbunătățesc cooperarea actorilor din lanțul valoric, cum ar fi furnizori de servicii de reparație, retaileri, colectori, sortatori sau reciclatori. Aceasta implică bineînțeles o bună informare în legătură cu noile cerințe și o actualizare a competențelor necesare pentru a le putea pune în aplicare.
Cum vor contribui aceste propuneri la accelerarea dezvoltării sectorului de colectare separată, sortare, reutilizare și reciclare a textilelor în cadrul UE?
Noile cerințe legale pot oferi un cadru coerent pentru stimularea industriei textile către o abordare mai sustenabilă și responsabilă. Inevitabil va fi accelerată dezvoltarea sectorului de colectare separată, sortare, reutilizare și reciclare a textilelor, chiar apariția unor tehnologii de reciclare avansate. Din punctul meu de vedere, stabilirea unor ținte greu de atins pentru reciclarea textilelor ar putea avea un efect de rebound, stimulând debarasarea de produsele textile înainte de vreme. Acest lucru ar putea să fie evitat dacă prețul produselor textile va crește considerabil, determinând consumatorii să fie mai rezervați în ceea ce privește consumul și să-și utilizeze hainele timp mai îndelungat. Ideea nu este stimularea sectorului de colectare separată și reciclarea, ci dimpotrivă, stimularea consumatorului să-și utilizeze articolele vestimentare un timp mai îndelungat.
Care sunt principalele beneficii ale introducerii sistemelor obligatorii și armonizate de răspundere extinsă a producătorilor pentru textile în toate statele membre ale UE?
Prin impunerea de cerințe legale, producătorii sunt obligați să își asume responsabilitatea pentru gestionarea produselor lor după utilizare. Cel mai important beneficiu al implementării unor astfel de sisteme este reducerea deșeurilor textile și a poluării datorate acestora. Va fi stimulată stabilirea unor sisteme de colectare, sortare și reciclare a textilelor, precum și monitorizarea progreselor în atingerea obiectivelor stabilite. Astfel de sisteme vor stimula inovația în dezvoltarea de tehnologii mai eficiente de reciclare și o mai bună valorificare a materialelor din textile, crescând în acest fel aportul de materii prime reciclate în cadrul noilor produse, și permitând automat o reducere a utilizării materiilor prime virgine și a impactului de mediu și social asociat cu producerea lor. Exportul ilegal de textile uzate ar trebui să scadă. Vor fi create noi locuri de muncă verzi în sectorul gestionării deșeurilor textile.
Cum credeți că producătorii vor fi motivați să îmbunătățească circularitatea produselor textile și să reducă deșeurile prin aceste noi reguli?
Există două tipuri de presiuni exercitate asupra producătorilor, presiunile legislative și presiunile pieței. Noile reguli de Răspundere Extinsă a Producătorului îi vor determina pe aceștia să creeze produse durabile, ușor de reciclat sau reutilizat, pentru a minimiza costurile de gestionare a deșeurilor și pentru a evita taxele suplimentare. Nu este de neglijat nici presiunea pieței, o piață tot mai conștientă de impactul ecologic al produselor textile, în care producătorii care adoptă practici mai circulare pot câștiga un avantaj competitiv, atrăgând consumatori preocupați de mediul înconjurător și își îmbunătățesc considerabil imaginea. Mai mult decât atât, prin noile reguli, accesul pe piața europeană sau alte piețe cu reguli similare va fi restricționat în lipsa conformării cu noile reguli. Consumatorii devin și ei din ce în ce mai interesați de produsele durabile și responsabile din punct de vedere ecologic, iar producătorii ar trebui să fie motivați să îmbunătățească circularitatea pentru a răspunde cererii și preferințelor consumatorilor.
Ce măsuri sunt propuse pentru a asigura o colectare separată eficientă a textilelor și cum vor contribui aceste măsuri la atingerea obiectivului de gestionare durabilă a deșeurilor textile până în 2025?
Sistemele de colectare separată a deșeurilor textile funcționează deja în țări precum Franța sau Suedia. Introducerea noilor măsuri pentru asigurarea colectării selective va depinde de fiecare țară sau regiune, dar în mod clar presupun o extindere a sistemelor de colectare existente, prin instalarea unor puncte de colectare ușor accesibile care să asigure că aceste articole nu sunt contaminate cu alte tipuri de deșeuri. Sistemele informale de colectare a hainelor vechi există deja în multe orașe din România și au fost setate cu ajutorul Caritas. Partneriatele cu industria și cu retailerii sunt o altă soluție, iar adoptarea unui sistem de bonificații pentru consumatori, dar și transparentizarea informațiilor legate de soarta hainelor vechi, ar putea să stimuleze colectarea separată în scopul reciclării. Din câte cunosc, măsurile legate de colectarea separată a textilelor sunt incluse în Planul Național de Gestionare a Deșeurilor și în Planurile Județene elaborate de ADIDuri.
Cum se estimează că vor fi afectați producătorii în ceea ce privește costurile de gestionare a deșeurilor textile și cum se va ajusta suma plătită în funcție de performanța de mediu a textilelor, utilizând principiul „eco-modularității”?
Producătorii și importatorii vor fi obligați să plătească costul pentru gestionarea deșeurilor textile și ar trebui să aibă interesul ca recuperarea acestor deșeuri prin reciclare să fie la nivel superior, astfel încât materiile prime secundare rezultate să fie de calitate superioară și să poată fi reintroduse în circuitul economic și implicit în noile produse textile. Estimarea exactă a modului în care producătorii vor fi afectați în ceea ce privește costurile de gestionare a deșeurilor textile va depinde de mai mulți factori, cum ar fi tipul de produse textile pe care le produc, volumul de producție, gradul de reciclare sau reutilizare posibil, și infrastructura de reciclare disponibilă în regiunea respectivă. Principiul „eco-modularității” poate oferi o abordare echitabilă pentru ajustarea sumei plătite în funcție de performanța de mediu a textilelor, însă acesta va putea fi aplicat numai pe baza unor indicatori de performanță a produselor textile, care se referă la amprenta ecologică a produsului, inclusiv conținutul în materiale reciclate, reciclabilitatea, emisiile de carbon, etc. Un astfel de sistem ar putea deveni funcțional odată cu introducerea obligatorie a pașaportului digital al produsului, preconizată pentru anul 2030. Pașaportul digital al produselor textile este un concept care propune furnizarea de informații detaliate și transparente despre un anumit produs textil pe parcursul întregului său ciclu de viață, oferind consumatorilor și altor părți interesate informații relevante și verificate despre materialele folosite, procesele de producție, impactul asupra mediului, metodele de reciclare sau reutilizare, și alte aspecte legate de sustenabilitate.
Cum vor contribui normele comune ale UE privind răspunderea extinsă a producătorilor la promovarea afacerilor și a pieței pentru textilele de ocazie în contextul gestionării durabile a deșeurilor textile?
Schemele de Răspundere Extinsă a Producătorilor ar trebui să aibă în vedere și alte modalități care stimulează prelungirea vieții produselor textile, inclusiv piața textilelor la mâna a doua. Aceasta se poate face prin reutilizare, schimb de articole vestimentare, utilizare comună, stimulând totodată serviciile de raparare, ajustare, upcyling, etc. Reciclarea ar trebui să fie de fapt ultima verigă în acest lanț de prelungire a vieții produselor textile.
Care sunt principalele aspecte pe care noua lege propusă va clarifica în ceea ce privește definirea deșeurilor textile și a textilului reutilizabil, în contextul prevenirii exportului ilegal de deșeuri textile?
Legea ar putea defini ceea ce se înțelege prin textile reutilizabile, care sunt criteriile care trebuie să le îndeplinească, ar putea impune anumite standarde de calitate și cerințe de marcare și etichetare. Aceste clarificări ar ajuta la distincția dintre textilele care pot fi reutilizate și cele care sunt considerate deșeuri. De asemenea, ar putea stabili cerințe pentru monitorizarea fluxurilor internaționale de textile, pentru a preveni căile neautorizate sau ilegale de export.
Cum ne putem asigura că transferurile de deșeuri textile vor avea loc în mod ecologic și rațional, în conformitate cu noile măsuri prevăzute în propunerea pentru un nou regulament privind transferurile de deșeuri?
Prevederile legale ar trebui să aibă la bază colaborarea părților implicate, monitorizarea transferurilor de deșeuri de către autorități, verificarea părților implicate de către autorități, documentație completă care să descrie tipul deșeurilor, cantitatea, destinatarul și modul de gestionare prevăzut, dar și sancționarea drastică pentru încălcarea prevederilor, pentru a descuraja activitățile ilegale sau nesustenabile.
Centrul Național pentru Producție și Consum Durabile, împreună cu parteneri din Uniunea Europeană, implementează în prezent trei proiecte de tip Erasmus Plus, care urmăresc formarea de noi competențe, abilități și cunoștințe în domeniul modei durabile, adresate companiilor din sectorul modei și textilelor, designerilor dar și educatorilor, fie aceștia din mediul academic sau din domeniul educației vocaționale.
Proiectul Re-Fashion – „Educație pentru Moda Durabilă” oferă o platformă educativă inovatoare și digitală, care răspunde nevoilor de actualizare a cunoștințelor identificate pe parcursul cercetărilor detaliate realizate în cadrul proiectului, dar și un ghid pentru consumatorii sustenabili de modă. (https://re-fashion.eu/)
Proiectul GIF – „Modă Inteligentă și Sustenabilă” propune un nou cadru de competențe pentru industria modei și un kit de instruire care include detalii despre noile cerințe legale Europene și impactul lor asupra industriei textile, realizat în format video (https://www.gifproject.eu/)
Proiectul IG Fashion – „Spre o abordare inteligentă și ecologică în designul vestimentar VET” analizează integrarea soluțiilor inspirate de IA (Inteligenta Artificiala) și a instrumentelor de asistență educațională în programele vocaționale din sectorul modei. (https://ig-fashion.eu/)
Citește și:
