Utilizarea excesivă a pesticidelor, agricultura intensivă, braconajul, dezvoltarea unei infrastructuri nesustenabile fără a lua în considerare impactul pe termen lung asupra mediului, tăierile ilegale de păduri de-a lungul timpului, poluarea cu plastic: acestea sunt transgresiunile cu impact nociv pe mediu in România subliniate de Raportul Planeta Vie, un studiu cuprinzător despre tendințele în biodiversitatea globală și sănătatea planetei al Fondul Mondial pentru Natură (WWF).
La acestea se adaugă deciziile care pun interesul politic înaintea recomandărilor bazate pe știință, ca în cazul recent-adoptatei legi care permite vânătoarea la trofeu pentru specia urs, aducand un grav deserviciu speciilor și sănătății ecosistemelor, punctaza WWF (World Wide Fund for Nature) cu ocazia lansării celei de-a 15-a ediții a publicației emblematice bienale.
Dacă la nivel mondial defrișările s-au intensificat în 2023, în ciuda angajamentului global de a opri defrișarea și degradarea pădurilor până la sfârșitul deceniului, în România lupta este pentru a păstra ceea ce există deja: Valorile Ridicate de Conservare, arată raportul.
România și-a luat angajamentul de a proteja 10% din întreaga sa suprafață împădurită și se află în plin proces de a identifica aceste zone.
Green Report a scris despre conflictul legal cu Ministerului Mediului pentru deschiderea datelor din SUMAL și cazul de bullying asupra autoarei.
Mai mult, WWF susține o reformă reală a sistemului de combatere a exploatărilor legale și o utilizare responsabilă a lemnului. De aceea organizația se implică în dezvoltarea noului Cod Silvic, care se află acum în dezbatere parlamentară.
De asemenea, în ultimii 100 de ani, autoritățile au îndiguit și drenat vaste suprafețe ale luncii și Deltei Dunării, astfel încât s-au pierdut 85% din luncă și o treime din Deltă.
Consecințele acestor acțiuni, accentuate de schimbările climatice, sunt vizibile: mai multe urmări catastrofale ale inundațiilor, efecte mult mai severe ale secetelor, deșertificare, sărăcie în comunitățile dunărene.
Din fericire, aceste fenomene încă sunt reversibile, spun cei de la WWF.
Prin lucrări ample de reconstrucție ecologică, prin dialog cu toți actorii din zonele riverane, prin ascultarea argumentelor științifice, prin oprirea avizării de noi lucrări hidroenergetice care distrug râuri, autoritățile române se pot asigura că apa – și, odată cu ea, viața și prosperitatea – se întoarce în zonele de luncă și în Delta Dunării.
Pe Dunăre, potrivit WWF, marile proiecte de infrastructură periclitează grav echilibrul ecosistemic, punând sub semnul întrebării toate eforturile WWF România de a reface populațiile de sturioni, prin programele ce au planificat lansarea în următorii patru ani a 900.000 de pui de sturioni.
Puncte critice pe glob
Indicele Planeta Vie (Living Planet Index – LPI), calculat de Societatea Zoologică din Londra (ZSL), prezintă starea în care se află planeta, după o analiză aprofundată care include aproape 35.000 de tendințe ale populației pentru 5.495 de specii, în perioada 1970-2020.
Declinul populațiilor de animale sălbatice poate fi un indicator de avertizare timpurie a riscului crescut de extincție și a pierderii potențiale a ecosistemelor naturale.
Astfel, cel mai puternic declin se observă în ecosistemele de apă dulce (-85%), urmate de cele terestre (-69%) și cele marine (-56%).
Atunci când ecosistemele sunt degradate, ele încetează să mai ofere umanității beneficiile de care aceasta depinde – cum ar fi, aer curat, apă și soluri sănătoase pentru hrană, stocarea carbonului pentru o climă stabilă – sau furnizează doar într-o mică măsură aceste beneficii, în funcție de gradul lor de afectare.
Un punct critic apare atunci când într-un ecosistem impacturile cumulative ating un prag ce rezultă într-o modificare substanțială, adesea bruscă și potențial ireversibilă.
Punctele critice globale, cum ar fi degradarea ireversibilă a pădurii amazoniene și moartea în masă a recifelor de corali, ar putea crea unde de șoc mult dincolo de realitatea imediată, afectând securitatea alimentară și mijloacele de trai.
Avertizarea vine în contextul în care, în august 2024, incendiile din Amazon au atins cel mai ridicat nivel din ultimii 14 ani, iar un al patrulea eveniment global de albire în masă a coralilor a fost confirmat la începutul acestui an.
Pierderea și degradarea habitatelor sunt determinate în principal de sistemul alimentar global, urmat de supraexploatare, dezvoltarea infrastructurilor liniare de transport, speciile invazive și boli.
Schimbările climatice reprezintă o amenințare suplimentară specială pentru populațiile de animale sălbatice, mai ales în America Latină și Caraibe, care au înregistrat o scădere medie de 95%.
Europa și Asia Centrală au înregistrat o scădere de 35% a populațiilor de viețuitoare sălbatice, iar America de Nord de 39%.
„Următorii cinci ani sunt decisivi pentru viața pe Pământ”, spune raportul WWF.
Populațiile de specii sălbatice au avut un declin catastrofal: 73% în doar 50 de ani, fiind atins cel mai ridicat nivel al degradării naturii, potrivit Raportului Planeta Vie 2024.
„Natura emite un apel de urgență. Crizele legate de pierderea biodiversității și schimbări climatice împing viața sălbatică și ecosistemele dincolo de limitele lor, atingând puncte critice globale periculoase, care amenință să deterioreze sistemele de susținere a vieții pe Pământ și să destabilizeze societățile”, afirmă Kirsten Schuijt, director general al WWF International.
Puterea exemplului
Indicele arată, de asemenea, că unele populații de viețuitoare s-au stabilizat sau au crescut datorită eforturilor eficiente de conservare, cum ar fi revenirea populațiilor de zimbri, de la 12 la 6.800 de exemplare, în perioada 1950 – 2020, în 10 țări din Europa.
Majoritatea zimbrilor trăiesc în arii protejate, iar specia este protejată în toată Europa.
Din 2014, WWF-România a condus eforturile de reintroducere a speciei în Carpații de Sud-Vest și acum, la 10 ani de la prima eliberare, numărul de zimbri liberi din sălbăticia Munților Țarcu a depășit 200 de exemplare.
În toamna anului 2023, câteva specimene au migrat, în mod natural, în Parcul Național Domogled Valea Cernei, o dovadă clară că specia s-a adaptat și s-a integrat în ecosistem. Cu toate acestea, succesele izolate nu sunt suficiente.
Sistemele energetice și de procurare și producere a alimentelor sunt principalii factori care determină schimbările climatice și pierderea biodiversității.
Combustibilii fosili contribuie cu aproximativ 70% la emisiile de gaze cu efect de seră.
Producția de alimente este principala cauză a pierderii habitatelor – utilizează 70% din resursele de apă și este responsabilă pentru peste un sfert din emisiile de gaze cu efect de seră, mai arată datele Indicelui Planeta Vie 2024.
„România se află într-un punct critic în ceea ce privește conservarea naturii – Barbara Bendandi, Director de Conservare WWF-România
„Deși ne confruntăm cu provocări nemaiîntâlnite, de la tăierile ilegale la poluarea cu plastic și recentul proiect de lege privind vânătoarea de trofee la urși, suntem hotărâți să protejăm și să restaurăm, unde e cazul, ecosistemele și specile noastre unice.”
„Deciziile actuale pot avea un impact profund asupra faunei și florei sălbatice, inclusiv a speciilor emblematice precum urșii sau a biodiversității acvatice, deseori uitată de oameni.”
„Restaurarea râurilor, lacurilor, bălților, a zonelor umede reprezintă soluții esențiale pentru combaterea inundațiilor și a secetei, probleme tot mai frecvente din cauza schimbărilor climatice. Prin măsuri coordonate și investiții în soluții bazate pe natură, putem crea o Românie unde biodiversitatea prosperă și comunitățile umane beneficiază direct de pe urma unui mediu sănătos”, a adăugat aceasta.
WWF îndeamnă toate țările să se asigure că aceste planuri și acțiuni sunt ambițioase, cuprinzătoare și capabile să stimuleze finanțarea biodiversității.
În conformitate cu Acordul de la Paris, țările trebuie să prezinte noi planuri climatice (Contribuții determinate la nivel național – NDC) în 2025, care să expună modul în care vor contribui la limitarea încălzirii la 1,5 grade Celsius.
Aceste planuri ar trebui să includă pașii care urmează a fi parcurși pentru eliminarea echitabilă a combustibililor fosili și transformarea sistemelor alimentare.
La COP29 de la Baku, Azerbaidjan (11 noiembrie – 22 noiembrie), WWF speră să fie încheiat acordul asupra unui nou obiectiv ambițios de finanțare pentru schimbările climatice, care să răspundă nevoilor de atenuare și adaptare ale țărilor în curs de dezvoltare.
Totodată, țările membre UE trebuie să prezinte un plan energetic și climatic care are ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% până în 2030.
Deși termenul de transmitere a planului a fost 30 iunie 2024, România încă nu a finalizat acest plan.
.
