Un audit al Curții Europene de Conturi a concluzionat că fondul de redresare al UE „probabil nu este atât de verde precum se pretinde”.
Curtea Europeană de Conturi arată, într-un raport publicat joi, că alocarea finanțărilor pentru proiectele climatice prin PNRR-uri ar putea fi supraestimată cu 34,5 miliarde de euro. În contextul în care, până în februarie 2024 Comisia Europeană a evaluat că măsurile în sprijinul obiectivelor climatice au atins 275 de miliarde de euro, adică 42,5% din totalul fondurilor din cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).
Documentul arată, printre altele, că țările UE nu au o evidență completă a sumelor care sunt cheltuite pentru tranziția verde și că există doar estimări în acest sens.
Totodată, în urma unor analize mai aprofundate, proiecte care au fost considerate cu impact mare în domeniul climatic s-au dovedit a nu fi chiar atât de verzi.
Raportul special 14/2024 „Tranziție verde: contribuție neclară din partea Mecanismului de Redresare și Reziliență” (MRR) a descoperit următoarele probleme cu planurile dedicate climei:
- Cadrul MRR pune probleme legate de estimarea contribuției în domeniul climei și de acoperirea tranziției verzi
- Contribuția la acțiunile climatice și la tranziția verde a măsurilor planificate în cadrul MRR este neclară
- Inconsecvențe în aplicarea principiului de „a nu prejudicia în mod semnificativ”
- Nu toate măsurile relevante pentru climă sunt atât de verzi pe cât fusese prevăzut
- Se constată lacune în surprinderea performanței măsurilor legate de tranziția verde din cadrul MRR
- Nu se raportează informații cu privire la cheltuielile efective pentru acțiunile climatice
- Nu există nicio legătură între cheltuielile declarate și informațiile raportate cu privire tranziția verde.
Mecanismul de Redresare și Reziliență este un pachet de finanțare, în valoare de peste 700 de miliarde de euro, adoptat de Uniunea Europeană în urma pandemiei COVID.
Pachetul cuprinde granturi și împrumuturi acordate statelor membre.
Pentru a intra în posesia finanțărilor, fiecare stat european a avut de făcut un Plan Național de Redresare și Reziliență (PNRR). O cerință a Comisiei Europene, la întocmirea PNRR-urilor, a fost ca cel puțin 37% din finanțare să ajungă în proiecte dedicate acțiunii climatice, care să contribuie la obiectivele climatice ale UE pentru 2030 și la obiectivul net-zero al UE până în 2050.
Pentru a evalua proiectele dedicate tranziției verzi, Comisia Europeană a utilizat o formulă de „coeficient climatic”. Proiectele propuse în PNRR-uri care au fost considerate ca având o contribuție substanțială la reducerea efectelor schimbărilor climatice au primit un coeficient de 100%.
Cele cu o contribuție pozitivă mai mică au primit un coeficient de 40%, iar proiectele cu o contribuție neutră sau nesemnificativă, 0%.
În Raportul special 14/2024, Curtea Europeană de Conturi a analizat proiectele considerate verzi.
„Curtea a analizat contribuția măsurilor selectate la tranziția verde, jaloanele și țintele acestora, precum și coeficienții lor climatici”, se arată în audit.
„Curtea a examinat, de asemenea, progresele înregistrate în punerea în aplicare a acestor măsuri și modul în care ele sunt monitorizate din perspectiva tranziției verzi. Auditorii au analizat apoi modul în care Comisia și statele membre raportează informații cu privire la cheltuielile legate de climă și la tranziția verde”, mai notează sursa citată.
Auditul a analizat perioada cuprinsă între adoptarea MRR, în 2021, și februarie 2024. Au fost auditate proiectele a patru state membre: Grecia, Croația, Portugalia și Slovacia.
„MRR este o investiție majoră în întreaga UE și, dacă este implementată corect, ar trebui să accelereze foarte mult îndeplinirea ambițioaselor obiective climatice ale UE”, a declarat Joëlle Elvinger, membrul CEC responsabil pentru raport.
„Cu toate acestea, în prezent suferă de un nivel ridicat de aproximare în planurile aferente, precum și de discrepanțe între planificare și practică și, în cele din urmă, oferă puține indicații despre cât de mulți bani merg direct către tranziția verde”.
Curtea exemplifică în raport cum unele cheltuieli care au fost introduse printre măsurile cu impact în tranziția verde, nu au de fapt nicio contribuție la climă.
Este dat exemplul unui proiect de îmbunătățire a gestionării apei, care a primit o rată de contribuție climatică de 40%.
„În realitate, fondurile au fost cheltuite pentru soluții IT guvernamentale pentru digitalizarea sistemului de alimentare cu apă, ceea ce înseamnă că ar fi fost mai potrivită o contribuție de 0%”, spune raportul.
Un proiect care a tulburat literalmente apele, mai scrie sursa citată, a fost o centrală hidroelectrică cu acumulare prin pompare pentru care nu a fost evaluat impactul semnificativ asupra mediului înainte de finanțarea centralei. Proiectul aparține Greciei.
Alte proiecte au fost supraestimate. Astfel, regulamentul MRR atribuie un coeficient climatic de 40% construirii de clădiri noi, eficiente din punct de vedere energetic.
CEC consideră însă că „întrucât din clădiri noi nu rezultă economii de energie, coeficientul climatic de 40% nu poate fi justificat. Acesta ar trebui să fie mai degrabă de 0 %”.
Curtea a concluzionat că luând în considerare că construirea de clădiri noi generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră, supraestimările probabile se ridică la 5,3 miliarde de euro.
Supraestimări au fost făcute și la proiecte care țin de infrastructura feroviară:
- Căile ferate electrificate nu conduc decât la o reducere modestă a emisiilor de CO2
- Construirea de infrastructuri feroviare generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră
- Supraestimări probabile, 13,9 miliarde de euro. Coeficientul evalua de comisie la 100%, reevaluat de Curte la 40%.
Supraestimări constatate și în cazul unor proiecte de infrastructură pentru rețele electrice:
- Proiectele pot sprijini tranziția către o rețea cuprinzătoare pentru surse regenerabile de energie
- Energia electrică nu înseamnă neapărat o sursă curată de energie
- Energia produsă pe bază de combustibili fosili nu este considerată energie din surse regenerabile în temeiul legislației UE
- Supraestimări probabile 15,3 miliarde de euro. Coeficientul evalua de comisie la 100%, reevaluat de Curte la 40%.
„Dacă pentru aceste trei categorii s-ar utiliza coeficienți climatici mai prudenți decât se prevede în regulament, contribuția MRR la acțiunile climatice a fost probabil supraestimată cu 34,5 miliarde de euro, potrivit calculelor Curții.
- În plus, cadrul de performanță nu permite urmărirea impactului tuturor măsurilor de sprijinire a tranziției verzi și nu acoperă aspecte-cheie, cum ar fi reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră sau contribuția la obiectivele de mediu”, se arată în audit.
Un alt caz prezentat în raport este al unui proiect prin care erau acoperite salariile angajaților bugetari, care a primit un coeficient climatic pozitiv. „Slovacia a introdus submăsuri pentru costurile administrative, astfel încât să acopere salariile angajaților existenți și ale contractanților angajați să gestioneze MRR. Costurile administrative ale UE nu sunt considerate cheltuieli legate de climă”, spune auditul.
Documentul mai precizează: „În plus, pentru MRR, costurile cu personalul existent sunt în general considerate cheltuieli bugetare naționale recurente și nu ar trebui înlocuite cu finanțare din MRR (cu excepția cazurilor justificate în mod corespunzător). Or, autoritățile slovace au atribuit submăsurilor pentru costurile administrative un coeficient climatic pozitiv, care, potrivit evaluării Curții, nu este justificat.”.
Raportul a constatat și că lipsesc ținte relevante pentru climă, prin care să poată fi urmărite progresele proiectelor până la finalizare.
„Curtea concluzionează că deficiențele identificate în conceperea și punerea în aplicare a mecanismului pun sub semnul întrebării îndeplinirea obiectivelor sale climatice și de mediu. În consecință, Curtea consideră că nu este clar ce contribuție aduce Mecanismul de redresare și reziliență la realizarea tranziției verzi”.
CEC recomandă Comisiei Europene următoarele:
- să estimeze mai bine cheltuielile legate de climă în cadrul viitoarelor instrumente de finanțare;
- o să asigure o concepere adecvată a viitoarelor instrumente de finanțare menite să sprijine obiectivele și țintele climatice și de mediu;
- o să consolideze performanța măsurilor legate de tranziția verde;
- să îmbunătățească raportarea cu privire la cheltuielile legate de climă din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență.
Răspunsul Comisiei
Comisia Europeană a transmis, într-un răspuns adresat CCE, că „supraestimările probabile” de 34,5 miliarde de euro ar fi o „consecința matematică a utilizării de către CCE a unor coeficienți climatici mai conservatori decât cei prevăzuți în regulament”.
Comisia a transmis că nu este de acord cu abordarea CCE de a se abate de la metodologia prevăzută în temeiul juridic, pe care Comisia și statele membre sunt obligate să o aplice.
„Comisia nu este în măsură să accepte toate recomandările CCE. În principiu, Comisia nu poate anticipa modul în care vor fi concepute viitoarele propuneri și instrumente legislative, al căror conținut depinde atât de dreptul de inițiativă al Comisiei, cât și de alegerile colegiuitorilor.
Prin urmare, Comisia nu este în măsură să se asigure că, în cadrul instrumentelor viitoare, măsurile legate de climă vor fi defalcate la un nivel mai detaliat și vor fi corelate cu contribuția adecvată și justificabilă la acțiunile climatice, deoarece aceasta este o decizie de politică ce revine viitorului colegiu și viitorilor colegiuitori și care va trebui să fie sprijinită de o evaluare adecvată a impactului, în concordanță cu principiile unei mai bune legiferări”, se arată în documentul citat.
CE a acceptat însă să evalueze modul în care proiectele viitoare care au un rol în tranziția verde să aibă o componentă prin care să poată fi măsurată contribuția lor efectivă la realizarea obiectivelor și țintelor pentru climă.
Obiectivele climatice ale UE pentru 2030:
- Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % față de nivelurile din 1990
- Atingerea unei ponderi de cel puțin 42,5 % – și, dacă este posibil, de 45 % – a energiei din surse regenerabile în energia consumată
- Reducerea consumului final de energie cu 11,7 %, în raport cu previziunile scenariului de referință al UE din 2020 pentru consumul de energie din 2030.
PNRR în România
România ar urma să atragă, prin proiectele din PNRR, 13,6 miliarde de euro sub formă de granturi și aproximativ 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
Planul Național de Redresare și Reziliență a fost adoptat de Comisia Europeană în data de 27 septembrie 2021.
Măsurile cheie din PNRR, pentru tranziția verde:
Modernizarea căilor ferate: modernizarea infrastructurii feroviare, inclusiv căi ferate electrificate sau cu emisii zero și material rulant. €3.9 miliarde
Mobilitate urbană: infrastructură pentru un transport urban mai verde și mai sigur. €1.8 miliarde
Producția de energie curată: eliminarea treptată a producției de energie pe bază de cărbune și lignit, implementarea surselor regenerabile de energie, precum și a proceselor de producție aferente, și hidrogen. €855 milioane
Eficiența energetică a clădirilor: renovarea energetică și renovarea seismică a clădirilor pentru a reduce emisiile de CO2 cu cel puțin 0.15 milioane de tone în clădirile private și 0.075 milioane de tone în clădirile publice. €2.7 miliarde
Biodiversitate și protecția mediului: împăduriri și reîmpăduriri și pepiniere forestiere, precum și alte măsuri de biodiversitate pentru reconstrucția ecologică și protecția speciilor. €1.1 miliarde
