Valul de frig care amenință livezile, consumul crescut de gaze, testele pentru un sistem alternativ de încălzire în București, decizii controversate în agricultură și noi finanțări pentru păduri, toate conturează un tablou complex al provocărilor și soluțiilor de mediu din ultimele ore. Adăugăm și cele mai noi date despre captarea carbonului și efectele geologice ale secării Mării Aral.
Citește în continuare selecția noastră de știri esențiale în revista presei de mediu.
1. Luni dimineață, 7 aprilie, România importa 9 milioane mc de gaze pe zi, din care 8,1 milioane rămân în țară pentru a acoperi cererea crescută din cauza frigului. Ministrul Energiei a convocat Comandamentul energetic. Până joi, aproape toată țara e sub cod galben de vreme rece, brumă, îngheț, precipitații mixte și vânt, transmite Hotnews.
2. Pe Calea Griviței, locatarii unui bloc turn testează un sistem mixt cu panouri fotovoltaice și pompă de căldură, care să funcționeze alături de termoficarea centralizată. Proiectul-pilot „Termoficare de Soare” a fost inițiat de Clotilde Armand și ar putea fi extins de actualul primar, George Tuță, dacă tehnologia dă rezultate. Deși echipamentele sunt costisitoare, sistemul promite apă caldă și căldură cu costuri reduse sau chiar zero, anunță Spotmedia.
3. România traversează un moment critic în politica agricolă, în care autoritățile par să ignore potențialul fermierilor locali, favorizând importurile. În loc să sprijine agricultura autohtonă, Ministerul Agriculturii adoptă strategii riscante, ce par să confirme lipsa de încredere în produsele românești. Un raport al Băncii Mondiale indică faptul că românii aleg adesea produse din import, din lipsă de informare, o realitate pe care politica actuală o consolidează, în loc să o corecteze, scrie Revista Ferma.
4. Captarea carbonului devine realitate, nu doar promisiune. Cel mai recent raport al Agenției Internaționale pentru Energie arată că, pentru a atinge obiectivele climatice, avem nevoie de soluții CDR care elimină CO2 din atmosferă și îl stochează pe termen lung. IEA clasifică aceste soluții în: naturale și tehnologice. Raportul aduce și exemple concrete de inovații și surse de finanțare deja active. Mai multe detalii în articolul de la Green Report.
5. De miercuri, 9 aprilie, intră în vigoare prohibiția generală a pescuitului în habitatele naturale din România, pentru protejarea speciilor în perioada de reproducere. Pescuitul va fi reluat pe 8 iunie, conform unui ordin comun emis de Ministerul Agriculturii și Ministerul Mediului, transmite G4Media.
6. Un val de frig arctic a cuprins România și Europa de Est, aducând nopți și dimineți geroase, chiar și zăpadă, în plină primăvară. Specialiștii avertizează că pomii fructiferi înfloriți sunt în pericol: florile pot fi distruse de temperaturile sub zero, compromițând recolta din acest an. Pe lângă pierderea florilor, pomii devin mai vulnerabili la boli și dăunători din cauza șocului termic, scrie Alba24.
7. AFIR a deschis sesiunea de finanțare pentru investiții în tehnologii forestiere care cresc reziliența și valoarea de mediu a pădurilor. Sunt eligibili operatorii economici atestați (cu excepția celor din Romsilva) și ocoalele silvice autorizate. Finanțarea acoperă până la 65% din costuri, în limita a 500.000 euro pentru operatori și 250.000 euro pentru ocoale. Cererile se pot depune până pe 4 iulie 2025, anunță AgroTv.
8. Secarea Mării Aral, provocată de devierea râurilor pentru irigații în timpul fostei Uniuni Sovietice, a avut efecte mult mai profunde decât se credea. Potrivit unui studiu publicat recent, dispariția a aproximativ 1.000 de miliarde de tone de apă a influențat nu doar mediul de la suprafață, ci și mișcările rocilor din adâncurile scoarței terestre. Cercetătorii susțin că acțiunile umane au perturbat inclusiv dinamica tectonică, într-o zonă afectată de transformarea Mării Aral într-un deșert de sare și nisip. Mai multe detalii pe subiect în articolul de la Știrile Protv.
