De la irigații promise pentru 400.000 de hectare și o mega-licitație pentru energie verde, până la autobuze electrice blocate de lipsa infrastructurii, unități de compost gratuit în Bacău și interdicții consolidate pentru pesticide periculoase, ziua aduce o selecție de știri despre promisiuni mari, întârzieri birocratice și decizii cu impact major asupra mediului. În plan european, liderii UE au fost criticați pentru un zbor de 200 km cu avionul, în timp ce autoritățile române sunt presate să reformeze programele verzi care dau rateuri.
1. Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a anunțat că în cel mult o săptămână va fi semnat contractul pentru canalul Siret-Bărăgan. Lucrările vor începe în termen de două luni și vor acoperi un prim tronson de minimum 35 de kilometri. Proiectul vizează irigarea gravitațională a circa 400.000 de hectare, cu apă adusă din Dunăre, folosind treapta a patra și a cincea de pompare, anunță HotNews.
2. Ursula von der Leyen, Antonio Costa și Roberta Metsola au făcut vineri unul dintre cele mai scurte zboruri oficiale din istorie. Cei trei lideri europeni au călătorit cu un avion charter de la Bruxelles la Luxemburg și înapoi, deși distanța de doar 200 km putea fi parcursă în aproximativ două ore și jumătate cu mașina, transmite Digi24.
3. După anularea definitivă a programului „Rabla pentru tractoare”, specialiștii cer Ministerului Mediului reformarea completă a schemei. Consultantul Gabriela Fekete propune înscriere etapizată pe regiuni, cu fonduri alocate proporțional, validare automată a documentelor și control al CNP-urilor pentru a evita fraudele. Selecția ar trebui să țină cont de potențialul agricol, dimensiunea fermei, vechimea utilajului și justificarea economică. Totodată, finanțarea ar trebui condiționată de casarea unui tractor de cel puțin 15 ani, nu a oricărui autoturism, scrie AgroTv.
4. România lansează cea mai amplă licitație de energie verde, punând la bătaie 3.400 MW din surse eoliene și solare. Apelul, finanțat cu 3 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare al UE, elimină plafonul per proiect și oferă condiții clare și prețuri competitive. Schema Contractelor pentru Diferență (CfD), prin care se acordă sprijin, marchează un pas esențial în tranziția energetică. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că România este prima țară din UE care beneficiază de acest tip de sprijin pentru CfD. Mai multe detalii în articolul de la Green Report.
5. Aproape 40 de autobuze electrice noi stau nefolosite în autobazele Serviciului de Transport București (STB), din lipsă de stații de încărcare. Vehiculele fac parte din lotul de 100 de autobuze electrice achiziționate în 2023 de Primăria Capitalei, pentru peste 300 de milioane de lei. La aproape doi ani de la achiziție, infrastructura necesară pentru operarea completă a flotei încă lipsește, potrivit Mediafax.
6. Primăria Bacău a început distribuirea a 1.800 de unități de compostare pentru locuitorii care stau la casă. Primarul Lucian-Daniel Stanciu-Viziteu încurajează reducerea deșeurilor și compostarea la sursă. Echipamentele, cu o capacitate de 200 litri, sunt livrate gratuit și predate pe bază de proces-verbal. Cei interesați se pot înscrie telefonic, la numărul oferit de primărie. Compostul rezultat poate fi folosit în grădină, seră sau pentru flori, anunță Deșteptarea.ro.
7. Parcul Șinei intră în reamenajare, după semnarea protocolului între Primăria Sectorului 5 și CFR. Vlad Popescu Piedone a parafat acordul la sediul companiei, alături de directorul general CFR, Ion Simu Alexandru. Noul parc va include foișoare, fântâni arteziene și piste pentru biciclete, proiectul marcând un pas important în revitalizarea zonei, transmite B365.
8. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea Ministerului Agriculturii de suspendare a deciziei Curții de Apel Cluj, confirmând interdicția pesticidelor neonicotinoide în România. Autorizațiile ilegale nu mai produc efecte. Deși interzise de UE din 2018, România a continuat să acorde derogări, atrăgând critici din partea organizațiilor de mediu și a apicultorilor. Tensiunile cresc, iar implicarea unor companii japoneze ridică semne de întrebare legate de interesele economice din spatele acestei practici. Detalii suplimentare în articolul de la Gazeta de Cluj.
