Prețurile ridicate la energie readuc în discuție fragmentarea pieței europene, în timp ce România caută soluții pentru criza de la Salina Praid și descoperă o nouă fraudă fiscală în domeniul reciclării. Schimbările climatice își fac simțite efectele tot mai clar, de la rețelele de canalizare din București până la temperaturile record din Groenlanda. În Spania, plaje închise din cauza unei posibile deversări. În România, cinci persoane au fost condamnate la închisoare cu suspendare pentru contaminarea deliberată a unor culturi. Între timp, educația de mediu rămâne o promisiune vagă, cu puține rezultate concrete.
1. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că pe 10 iunie energia costa 84 euro/MWh în România, față de 25 euro în Franța și 60 euro în Austria. El critică faptul că piața energetică europeană e unică doar teoretic și spune că este nevoie de investiții în infrastructură transfrontalieră pentru a permite circulația liberă a energiei și alinierea prețurilor între statele membre, transmite G4Media.
2. Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală au verificat, între noiembrie 2024 și iunie 2025, patru firme din București implicate în colectarea deșeurilor nepericuloase – trei furnizori și un beneficiar. Deși una dintre ele figura cu activitate principală în repararea echipamentelor electrice, desfășura în realitate activități de colectare. Antifrauda a descoperit tranzacții fictive în lanț, cu un prejudiciu de peste 9,37 milioane de lei, anunță Digi24.
3. Autoritățile române vor amenaja un lac artificial cu apă sărată extrasă din Salina Praid, pe un teren de 16 hectare situat în apropierea localității Sovata. Proiectul prevede acumularea a aproximativ un milion de metri cubi de apă sărată, ca măsură de control a situației de la fosta exploatare. Potrivit estimărilor, în galeriile inundate ale salinei se află deja peste patru milioane de metri cubi de apă, scrie Ziare.com.
4. Mesaje precum „Reciclează!” sau „Fii verde!” abundă, dar fără efect real. Fără o strategie națională, educația de mediu rămâne fragmentară. Excepțiile confirmă regula: campania „România Reciclează”, derulată de Environ și SNRB, a adunat peste 1.000 de tone de deșeuri electrice. Prea puțin pentru o tranziție ecologică reală. Citește articolul Green Report pentru mai multe detalii.
5. Schimbările climatice pun presiune tot mai mare pe rețelele de canalizare urbane, inclusiv în București. „Dacă ar fi plouat o oră în plus, Capitala ar fi fost sub ape”, a declarat ministrul Mediului, Mircea Fechet. În contextul intensificării fenomenelor extreme, ministrul a precizat că România are o strategie națională de adaptare la schimbările climatice, adoptată prin hotărâre de Guvern, transmite Buletin de București.
6. Magistraţii Judecătoriei Pogoanele au dispus pedepse de închisoare cu suspendare pentru cele cinci persoane trimise în judecată de procurori după ce ar fi stropit cu bună ştiinţă legume cu substanţe chimice nocive. Aceștia au mai dispus în contul inculpaţilor cheltuieli de judecată şi confiscarea unor cantităţi de substanţe chimice, potrivit Știrile Protv.
7. Luna mai 2025 a fost a doua cea mai caldă din istorie, depășită doar de mai 2024, potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice al UE. Valurile de căldură intense, inclusiv în Groenlanda, au fost alimentate de schimbările climatice. Totodată, perioada martie-mai a fost a doua cea mai caldă primăvară înregistrată în emisfera nordică. Mai 2025 a marcat și sfârșitul unei serii record de 21 de luni consecutive cu temperaturi lunare istorice, anunță HotNews.
8. Cel puțin patru plaje din sudul orașului Gandia, în provincia spaniolă Valencia, au fost închise preventiv luni, după ce pe nisip au fost descoperite particule albe de origine necunoscută. Autoritățile locale suspectează o posibilă deversare marină și au anunțat oficial închiderea plajelor, după ce inițial recomandaseră doar evitarea înotului până la identificarea substanței și evaluarea riscurilor, transmite Aktual24.
