De la pericolul surpării salinei de la Praid și blocajele birocratice care mențin spațiile verzi în paragină, până la paradoxul fotovoltaicelor oprite în plină zi și propunerile Comisiei Europene privind finanțarea rețelelor electrice, mediul rămâne prins între promisiuni, presiuni și lipsa de coerență. În această ediție a revistei presei, vă prezentăm poluarea invizibilă din saloanele de înfrumusețare, ambalajele excluse din SGR, haosul din canalizarea Capitalei și ilegalitățile din silvicultura românească.
1. Experţii străini şi români prezenţi la Praid, care sprijină activitatea autorităţilor în situaţia de criză provocată de inundarea salinei, au propus executarea a două lucrări de barare pe pârâul Corund, pentru a reduce viteza de curgere a apei, măsurile având ca efect, printre altele, scăderea riscului de prăbuşire bruscă în zona sufoziilor apărute, transmite G4Media.
2. Comercianții din România solicită includerea în sistemul SGR a unor categorii de ambalaje care au fost excluse până acum, de exemplu, PET-urile de 5 litri și cele folosite pentru spirt sau apă distilată. În cazul acestor ambalaje, garanția va rămâne, cel mai probabil, tot de 50 de bani pe sticlă, scrie Libertatea.
3. O ploaie de o oră a fost suficientă pentru a paraliza Bucureștiul. Canalizarea unificată, care amestecă ape menajere și pluviale, a cedat din nou. Se vorbea cândva de vane automate și sisteme de drenaj pe lângă Dâmbovița, azi, nici urmă de informații. În lipsa investițiilor reale și a transparenței, Capitala rămâne vulnerabilă la orice potop. Citește editorialul Buletin de București pentru mai multe informații.
4. Saloanele de înfrumusețare produc constant deșeuri greu de reciclat – de la vopsele și solvenți toxici, la ambalaje compozite (plastic, aluminiu, sticlă). În spatele imaginii curate se ascunde o realitate poluantă și ignorată. Potrivit Zero Waste Europe, industria cosmetică generează anual 120 de miliarde de ambalaje, majoritatea nereciclabile. Iar OECD avertiza încă din 2022 că doar 9% din plasticul global este efectiv reciclat, scrie Green Report.
5. Comisia Europeană propune ca unele investiții anticipative în rețelele de transport și distribuție a energiei electrice să fie finanțate parțial din bugete publice, nu exclusiv din facturile consumatorilor. Măsura ar sprijini dezvoltarea rețelelor orientate spre viitor, esențiale pentru tranziția energetică, transmite Economica.net.
6. Un bucureștean i-a cerut primarului Sectorului 4 să tundă iarba din Parcul Tineretului, dar edilul spune că nu poate interveni. Motivul? Parcul se află în administrarea ALPAB, instituție subordonată Primăriei Capitalei, nu sectorului. Deși ar exista disponibilitate din partea Sectorului 4, lipsa dreptului legal de intervenție blochează orice acțiune, potrivit B365.
7. O situație delicată și ilegală afectează Direcția Silvică Bihor și, mai larg, întreaga Regie Națională a Pădurilor (ROMSILVA), a atras atenția ministrul Mediului, Mircea Fechet. Potrivit acestuia, angajații pensionați conform deciziilor emise de casele teritoriale de pensii continuă să activeze în structurile silvice pe baza acelorași contracte individuale de muncă, în pofida încetării legale a acestora, anunță Puterea.ro.
8. Deși România a depășit 2.400 MW instalați în parcuri fotovoltaice, energia solară nu curge neîntrerupt. În zilele însorite, mai ales în weekenduri și sărbători, producătorii opresc intenționat panourile. Motivul? Prețurile negative de pe piața spot: mai multă energie decât cerere, iar vânzarea în pierdere devine inevitabilă. Așa s-a întâmplat de Rusalii, când producția solară s-a plafonat la 1.000 MW, deși condițiile erau ideale. Fenomenul se repetă frecvent și afectează grav rentabilitatea investițiilor în energie regenerabilă. Fără sisteme de stocare eficiente, surplusul se transformă în pierdere, transmite Ziare.com.
