Potrivit unui raport pe care Comsariatul regional si cel judetean al Garzii de Mediu Galati l-au transmis in urma cu cateva zile la Garda Nationala de Mediu, deversarile de ape uzate de la ArcelorMittal ii otravesc incet si sigur pe galateni.
Cifrele prezentate (chiar daca de o maniera impaciuitoare – o sa vedeti de ce) arata fara niciun dubiu ca situatia este extrem de grava si ca, de fapt, ArcelorMittal Galati nu a investit in ultimii ani nici macar o para chioara pentru a remedia problemele cu poluarea apelor de suprafata.
Daca nu se prabusea halda…
Totul a izbucnit in momentul in care o portiune de cateva zeci de mii de tone din halda de zgura (un subiect de care ne vom ocupa in zilele urmatoare) s-a prabusit peste albia raului Malina. Scurgerea apei a fost blocata, iar subiectul a ajuns in presa.
Silvian Ionescu, comisarul general al Garzii Nationale de Mediu, a cerut explicatii oamenilor sai din teritoriu, iar acestia au intocmit un raport comun pe care, pe 23 iunie 2009 (cu nr. 1433), l-au trimis la Bucuresti.
Documentul face o analiza amanuntita a situatiei de la halda de zgura, de la bazinele de decantare a apelor reziduale si de la sistemul de evacuare a apelor, iar concluziile nu sunt tocmai fericite. Asta chiar daca, din dorinta evidenta de a nu-i deranja pe indieni, autorii raportului prezinta indicii de poluare prin comparatie pe ultimii cinci ani, insa fara a-i compara cu normele de poluare maxim admise de lege.
In aceste conditii, laudele cum ca poluarea a scazut considerabil nu fac nici doi bani in fata realitatii dure ca, in continuare, legea nu este respectata de catre cei de Combinat. Depasirile normelor maxime sunt foarte mari!
Cianura – depasire cu 784 la suta!
Punctul nevralgic al sistemului de evacuare a apelor uzate de la ArcelorMittal Galati pare sa fie Colectorul nr. 8 si de slam. Acesta aduna slam de la furnale si in esenta este un fel de iaz mare pe malul caruia sunt cateva instalatii destul de primitive. Din acest colector, apa ajunge in colectorul Malina, iar de aici in Siret. Ce ajunge in rau?! Otrava!
Iata datele constatate de cei de la Mediu in privinta Colectorului nr. 8:
– Cianuri (otravuri extrem de periculoase, de altfel!) – 0,392 mg/litru, fata de un maxim admis de lege de numai 0,05 mg/litru. Depasirea este de 784 la suta si ni se pare demna de dosar penal!
– Nitrati (substante puternic cancerigene!) – 16,12 mg/litru fata de in maxim admis de 15 mg/l. Depasire de 7,46 la suta.
– Suspensii (diverse) – 60 mg/litru in loc de maximum 40 mg/litru. Depasire de 50 la suta.
– Fenoli – 0,112 mg/l in loc de 0,1 mg/l. Depasire de 12 la suta.
– Plumb – 0,0161 mg/l, fata de un maxim de 0,001 mg pe litru. Depasire de 1610 la suta!
– PH – 9 (si peste), fata de un maximum de 8,5.
Trebuie sa constatam ca lucrurile sunt deosebit de grave, chiar daca in raportul comisarilor de mediu se afirma ca, citam, „indicatorii ridica uneori probleme la evacuarea in Siret”.
Astea nu-s probleme, domnilor, ci sunt adevarate catastrofe! Aceste otravuri ajung in Siret si in Dunare si ne omoara pe toti, incet si sigur!
Decantoarele de la Malina sunt bombe ecologice
Lectura datelor din raportul Garzii de Mediu arata ca decantoarele din zona baltii Malina (in apropierea haldei de zgura) sunt adevarate bombe ecologice. Apele incarcate cu otravuri sunt aduse in niste diguri de pamant (neizolate in niciun fel de reteaua freatica) si apoi decantate ca vremea dacilor si expediate catre Siret.
Ia cititi aici ce trimite ArcelorMittal in decantoare:
– Colectorul 6 (care preia apele uzate de la ULP, LTG2, LBR, LBR neutralizare, INOX, Zincare, LBC, Fabrica de Oxigen nr. 2): suspensii – 1200 mg/l, consum chimic de oxigen (CCOCr) – 125 mg/l, consumul biochimic de oxigen (CBO5) – 27 mg/l, reziduu fix – 1170 mg/l.
– Colectorul 6 slam (UOR, LBC, Turnatoria mixta): slamuri incacate in oxizi de fier (circa 30 la suta!), aluminiu, plumb, magneziu.
– Colectorul 9 (OLD1, OLD2, Slebing, Otelaria electrica, Furnale 1-5, Suflate 1-2): slamuri incarcate cu oxizi de fier, aluminiu si magneziu, fenoli (0,055 mg/l), cianuri – 0,07 mg/l.
– Colectorul 8 si cel de slam – datele le-am prezentat mai inainte.
Iazurile tehnologice sunt exploatate catastrofal
Iata ce spun comisarii de Mediu despre modul cum sunt exploatate panaramele de „iazuri tehnologice” (le zicem „panarame”, pentru ca o astfel de tehnologie mai este permisa doar prin tarile bananiere. In statele civilizate se face epurare ca la carte):
„S-au constatat deficiente cu privire la modul de exploatare si intretinere a iazurilor tehnologice Malina Nord si Malina Sud. Principala problema a acestor iazuri de decantare o constitute colmatarea relativ rapida cu slam. Decolmatarea nu se efectueaza in ritmul necesar, societatea efectuand in timp lucrari neautorizate de suprainaltare a unor diguri de compartimentare si chiar de infiintare a noi compartimente de decantare”.
Mai pe intelesul nostru, al tuturor, Combinatul si-a aruncat otravurile in niste lacuri, pe care s-a angajat apoi sa le dragheze. In schimb a lasat mizeriile acolo, dar a suprainaltat malurile, fara a avea autorizatii legale pentru asta.
Dar sa continuam lectura actului: „A fost infintat un nou compartiment (alveola) in zona de protectie a barajului Malina, avand digul de contur si unele diguri de compartimentare incastrate in taluzul aval al barajului, fara a avea avizul Directiei Apelor Prut (N.R.: lucru confirmat de aceasta din urma institutie). Datorita blocarilor repetate ale albiei raului Malina, provocate de prabusiri ale versantului haldei de zgura, iazul de decantare Malina Nord a fost inundat periodic, producandu-se deteriorari vizibile ale digurilor de contur si de compartimentare si colmatarea totala a compartimentelor”.
Sendreniul, in pericol de… inundatie cu otrava!
Stati sa vedeti mai departe, ca lucrurile sunt si mai grave! „Pe parcursul ultimilor doi ani s-a constatat o frecventa mai mare a obturarii cursului de apa Malina fata de anii precedenti, avand efect negativ asupra zonei”.
„Prin cresterea exagerata a nivelului apei in zona cuprinsa intre Halda de zgura si barajul Malina, s-a ajuns la situatia foarte grava ca nivelul apei din aval de barajul Malina sa fie cu circa 3,5 metri mai ridicat decat nivelul din amonte de baraj (din lac). Acest lucru pune in pericol stabilitatea barajului si poate avea ca efect distrugerea acestuia”.
Atentie mare! O astfel de ruptura ar provoca o unda de viitura care ar putea afecta localitatea Sendreni si drumul national Galati-Tecuci. Zeci de milioane de metri cubi de apa otravita ar ajunge apoi in Siret si Dunare!
Sa continuam. „Pentru a evita intrarea apelor uzate din iazul tehnologic in lac, golirea de fund a barajului Malina a fost blocata complet, astfel incat nu se poate face evacuarea apei din lac in vederea executarii lucrarilor de intretinere si reparatii, sau in vederea pescuitului (N.R.: Trebuie sa fii un pic nebun sa mananci peste de acolo…). Tot pentru a evita infestarea apei din lac cu ape uzate din iazul Malina Nord (aval de baraj), descarcatorul de ape mari al barajului Malina a fost blocat cu un dop de zgura, fapt care reprezinta un pericol in cazul unei viituri, cand barajul poate fi deversat si rupt. Circulatia spre Sendreni, pentru transportul materialelor feroase recuperate de la halda de zgura, se face pe coronamentul barajului Malina producand deteriorarea coronamentului acestuia si marind pericolul”.
S-au impus masuri. Se vor respecta?!
In etapele de discutii si negocieri pentru noul Program de etapizare, Sistemul de Gospodarire a Apelor Galati a impus Combinatului mai multe lucrari urgente. Acestea constau in: reabilitarea lucrarilor hidrotehnice la iazurile tehnologice Malina Nord si Malina Sud (refacere sectiune diguri de contur si de compartimentare, refacere instalatii de evacuare ape decantate, cu respectarea zonei de protectie a barajului acumularii Malina), realizarea lucrarilor de regularizare a albiei cursului de apa Malina (pe tronsonul aval acumulare Malina – DN 25 Tecuci- Galati).
Ramane de vazut daca cei de la ArcelorMittal se vor pune pe treaba sau vor continua, sfidatori, sa ne otraveasca. Noi vom fi cu ochii pe ei!
In fine, trebuie sa mai spunem ca in editiile viitoare ale „Vietii libere” va vom prezenta situatia haldei de zgura a Combinatului, unde lucrurile sunt, de asemenea, deosebit de grave.
