Unitatile de generare a energiei electrice de la Turceni si Rovinari vor trebui inchise treptat din cauza emisiilor de azot si dioxid de sulf, se arata intr-un raport intocmit de Centrul Roman pentru Politici Europene (CRPE), citat de Agerpre
Potrivit sursei citate, conditia ca aceste centre sa ramana deschise depinde direct de investitiile viitoare in asa fel incat acestea sa functioneze "curat". "Valoarea totala a fondurilor UE disponibile pentru energie este de circa 700 milioane euro, in timp ce investitiile necesare in productia de energie electrica ar fi de pana la 35 de miliarde de euro in urmatorii 10 ani, doar pentru a aduce generarea de energie termica la standardele de eficienta si emisie internationale", se noteaza in raportul citat.
Conform CRPE, desi investitorii s-au inscris la privatizarea productiei de energie electrica inca din anul 2004, Executivul a oprit complet orice astfel de idei in 2005 si "nu intentioneaza sa vanda productia de energie electrica in viitorul apropiat, in ciuda angajamentelor din Energy Road Map 2003-2013, de cand s-a negociat Capitolul 14 Energie la aderarea la UE".
Acelasi raport releva faptul ca suma pe care va trebui sa o suporte Romania pentru a fi in conformitate cu angajamentele luate fata de Uniunea Europeana (UE) se ridica la 6,1 miliarde euro pana in 2015, si la 12,5 miliarde euro pana in 2020, contributia constand, in principal, din cresterea cotei energiei regenerabile si proiecte de eficienta energetica in cladiri rezidentiale, industrie, transport.
In privinta reducerii emisiilor de gaze cu efect de sera, studiul remarca angajamentul luat de Romania in conformitate cu Protocolul de la Kyoto prin care suntem obligati micsoram cantitatea cu 8 la suta pana in 2012 fata de cea din 1989. Cu alte cuvinte, Romaniei ii este permis sa produca 1,279 miliarde tone dixid de carbon (CO2) intre anii 2008-2012.
Romania, care domina Europa alaturi de Germania si Polonia in privinta ponderii cantitatii mici de CO2, beneficiaza de "drepturi de poluare", numite unitati ale cantitatilor atribuite (AAU). In prezent, tara noastra are dreptul sa aiba aproximativ 350 milioane de AAU, ce pot fi vandute altor tari (Japonia, state din Europa de Vest).
"In ultimii ani, guvernul roman a fost nedecis in privinta celor doua optiuni. Acum guvernul se confrunta cu o alegere dificila: sa vanda AAU la un pret scazut in lunile urmatoare (dupa ce legislatia necesara este adoptata), sau sa riste sa le piarda cu totul daca un nou acord international post-Kyoto nu va permite ca AAU sa fie raportate dupa 2012", se arata in raportul CRPE.
La ora actuala, din pricina acestor ezitari, dar si a scaderii preturilor din piata, autoritatile romane spera sa obtina aproximativ 8-10 euro/tona. Romania, una dintre tarile care participa la sistemul european de tranzactionare a cotelor emisiilor de dioxid de carbon, in urma Protocolului de la Kyoto, s-a clasat in 2008 pe locul noua in Uniunea Europeana, dupa cotele alocate, respectiv 70,65 milioane tone CO2 echivalent, potrivit datelor Comisiei Europene (CE).
Emisiile de dioxid de carbon verificate ale Romaniei au scazut in 2008 cu 8,7% fata de 2007, la 63,5 milioane tone, iar numarul instalatiilor a urcat cu 3,3 procente, la 252.
