Textul negocierilor de la Copenhaga: lung, greoi si contradictoriu

Textul negocierilor care vor avea loc la Copenhaga in decembrie (COP15) nu este inca finalizat, insa varianta sa initiala are 200 de pagini si este considerata de catre specialisti greoaie si prea lunga, potrivit The Guardian.

Documentul, in versiunea actuala, va fi discutat la reuniunea din Bangkok la care se vor intalni reprezentanti din 190 de state. Documentul consolideaza si reorganizeaza sute de modificari cerute de state dupa consultarea primei variante a textului, care ar fi avut circa 300 de pagini. Textul nu are inca un statut oficial si trebuie sa fie aprobat de catre oficiali inainte de a fi oferit spre dezbatere.

Potrivit regulamentului ONU, pentru a se semna un nou tratat, fiecare tara trebuie sa fie de acord cu el, ceea ce este o adevarata provocare. Noul tratat este elaborat astfel incat sa vina in continuarea protocolului Kyoto, care expira in 2012. Pentru ca SUA nu au ratificat protocolul, negocierile pe tema schimbarilor climatice au fost derulate excluzand SUA, dar cu interesul de a capata semnatura americanilor.

In culise, pesimismul in legatura cu summitul din Copenhaga creste. Multi observatori considera ca obiectivul noului tratat, de a reduce cu 25-40% emisiile de gaze cu efect de sera in urmatorii zece ani, nu are mari sanse de reusita.

Stern: SUA sunt singurul obstacol in calea acordului

Fostul economist sef al Bancii Mondiale, Lord Stern, sustine ca Statele Unite sunt singurul obstacol in calea succesului noului acord pe tema schimbarilor climatice. Cu toate acestea, el a declarat ca este optimist in privinta incheierii acestui acord si ca singurul lucru care lipseste este vointa politica.

Pentru a evita cresterea temperaturilor medii globale cu mai mult de doua grade Celsius, Stern considera ca emisiile anuale ar trebui reduse cu numai 20 de gigatone pana in 2050. El sustine ca nivelul emisiilor de carbon ar urma sa atinga 50 de gigatone in 2010, dar ca nivelul lor va scadea pana la 44 de gigatone in 2020, 35 de gigatone pana in 2030 si sub 20 de gigatone pana in 2050.

Stern a adaugat ca principalele puncte de interes ar trebui sa fie eficienta energetica, tehnologiile verzi si despaduririle. El a subliniat scaderea pretului la energia solara si a mentionat China ca lider in producerea acestui gen de energie.

“Putem avea crestere si dezvoltare fara emisii de carbon? Da, cu ajutorul unor politici corecte”, a declarat Stern. El a adaugat ca urmatoarele patru decenii de tranzitie catre o economie fara emisii vor fi una dintre cele mai dinamice perioade de dezvoltare din istoria omenirii.

“Daca privim intentiile actuale, bazate pe politicile anuntate de China, Japonia, SUA, UE si India, am putea reduce nivelul de emisii pana la 44 de gigatone pana in 2020. Este nevoie de leadership si de presiune din partea celor care nu sunt lideri”, a mai declarat Stern.
 

Foto: The Guardian

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri