- Subvențiile europene, condiționate de legislația muncii: Fermierii care nu oferă contracte legale sau condiții sigure pierd plățile directe și compensatorii din 2025.
- Plățile compensatorii sprijină practicile sustenabile: Aceste fonduri recompensează fermierii pentru măsuri de mediu, precum reducerea pesticidelor și conservarea biodiversității.
- Sancțiunile sunt aplicate de ITM și APIA: ITM verifică neregulile, iar APIA suspendă subvențiile dacă problemele nu sunt remediate.
- Protecția mediului și a angajaților, esențială: UE cere fermierilor să îmbine sustenabilitatea ecologică cu respectarea drepturilor sociale.
Din 2025, fermierii români care nu respectă legislația muncii și normele sociale vor pierde nu doar plățile directe, ci și plățile compensatorii destinate protecției mediului, combaterii schimbărilor climatice și bunăstării animalelor.
Aceste sancțiuni, incluse în noul Ghid al fermierului pentru condiționalitatea socială, reprezintă o schimbare majoră pentru sectorul agricol din România.
Guvernul și Uniunea Europeană transmit un mesaj clar: fondurile publice sunt destinate doar celor care respectă atât mediul, cât și drepturile lucrătorilor.
Ce înseamnă plățile compensatorii pentru fermieri și de ce sunt importante?
Plățile compensatorii sunt un sprijin financiar acordat fermierilor care se angajează să adopte practici prietenoase cu mediul. Acestea includ măsuri precum reducerea utilizării pesticidelor, conservarea biodiversității, protejarea solului și a resurselor de apă, precum și bunăstarea animalelor.
În mod voluntar, fermierii pot implementa astfel de măsuri, iar în schimb primesc compensații financiare pentru eforturile lor suplimentare.
Pentru mulți fermieri, aceste plăți sunt vitale, mai ales în contextul în care agricultura sustenabilă poate implica costuri suplimentare.
Însă, odată cu noile reguli, accesarea acestor fonduri devine condiționată de respectarea legislației muncii și a normelor sociale.
Fermierii care nu încheie contracte de muncă legale sau nu oferă condiții sigure pentru angajați vor pierde și aceste plăți compensatorii, indiferent de măsurile de mediu adoptate.
În anul 2024, plățile din Politica Agricolă Comună (PAC) pentru România s-au ridicat la un total de 2,65 miliarde de euro, dintre care 2 miliarde de euro au reprezentat plăți directe din Pilonul I, destinate sprijinului de bază pentru venit, micilor fermieri și tinerilor fermieri. Iar 650 de milioane de euro au fost alocate prin Pilonul II pentru măsuri compensatorii, cum ar fi agricultura ecologică (DR-04 și DR-05), silvo-mediu și climă (DR-07) și bunăstarea animalelor (DR-06).
Aceste măsuri sprijină fermierii care adoptă practici sustenabile, reduc utilizarea pesticidelor, protejează biodiversitatea și îmbunătățesc condițiile de mediu, contribuind la obiectivele de combatere a schimbărilor climatice.
Legătura dintre condiționalitatea socială și protecția mediului
Ghidul fermierului pentru condiționalitatea socială pune un accent special pe responsabilitatea socială ca parte integrantă a sustenabilității. Conceptul este simplu:
nu poți susține că protejezi mediul dacă exploatezi oamenii care muncesc pentru tine.
Uniunea Europeană cere ca fiecare fermă să fie un exemplu de sustenabilitate completă – atât ecologică, cât și socială. Asta înseamnă că fermierii trebuie să demonstreze că nu doar protejează natura, ci și respectă drepturile lucrătorilor lor.
Fermierii care nu respectă legislația muncii vor pierde accesul la plățile compensatorii, indiferent de eforturile lor în materie de mediu.
De exemplu, dacă un fermier adoptă măsuri pentru conservarea biodiversității, dar folosește muncitori fără contracte legale sau nu le oferă echipamente de protecție, acesta va fi sancționat prin pierderea subvențiilor.
Cine verifică respectarea regulilor?
Respectarea acestor reguli va fi monitorizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM). Inspectorii vor verifica dacă angajații din ferme au contracte legale, dacă salariile sunt plătite corect și dacă normele de siguranță sunt respectate.
În cazul în care descoperă nereguli, ITM întocmește un raport care este transmis către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). APIA analizează rapoartele și decide suspendarea sau retragerea plăților directe și a plăților compensatorii.
Fermierii care încalcă regulile vor fi informați și vor primi un termen pentru a remedia problemele. Dacă nu se conformează, pierderea subvențiilor devine definitivă.
Impactul asupra plăților compensatorii
Prin pierderea plăților compensatorii, fermierii riscă nu doar o sancțiune financiară semnificativă, ci și afectarea reputației lor în comunitatea agricolă. Plățile compensatorii sunt esențiale pentru susținerea practicilor prietenoase cu mediul. De exemplu:
- Fermierii care adoptă tehnici de cultivare fără pesticide primesc sprijin financiar pentru a acoperi costurile mai mari asociate acestor practici.
- Cei care își adaptează metodele pentru a proteja biodiversitatea sau pentru a combate schimbările climatice primesc compensații pentru eforturile lor.
- În sectorul bunăstării animalelor, fermierii care respectă standardele stricte europene primesc fonduri suplimentare pentru investiții, precum spații mai mari pentru animale sau hrană de calitate superioară.
Toate aceste subvenții sunt acum condiționate de respectarea normelor sociale. Practic, fermierii care aleg să ignore drepturile angajaților își pun în pericol nu doar sprijinul financiar, ci și capacitatea de a continua să implementeze măsuri sustenabile.
Cazuri de exploatare și mesajul transmis fermierilor
În România, au fost raportate cazuri grave de exploatare a muncitorilor în agricultură.
De exemplu, în județul Maramureș, o rețea a fost descoperită folosind persoane cu dizabilități pentru muncă forțată în condiții inumane.
De asemenea, în județul Argeș, muncitorii erau obligați să muncească fără plată și să locuiască în condiții deplorabile.
Aceste situații subliniază nevoia unor măsuri stricte pentru protejarea drepturilor angajaților.
Uniunea Europeană, prin impunerea acestor reguli, transmite un mesaj ferm: agricultura nu poate progresa pe seama exploatării oamenilor. Protecția mediului și respectarea drepturilor sociale merg mână în mână, iar fermierii trebuie să demonstreze că pot asigura ambele aspecte.
Ce trebuie să facă fermierii pentru a evita sancțiunile?
Pentru a continua să beneficieze de plățile compensatorii și directe, fermierii trebuie să:
- Încheie contracte de muncă legale pentru toți angajații.
- Asigure condiții de muncă sigure, inclusiv echipamente de protecție.
- Plătească salariile la timp și să respecte programul de lucru.
- Evite orice formă de discriminare sau hărțuire la locul de muncă.
Concluzie
Noul Ghid al fermierului pentru condiționalitatea socială marchează un moment important pentru agricultura românească.
Din 2025, fermierii nu vor mai primi subvenții fără să respecte legislația muncii și normele sociale.
Pierderea plăților compensatorii pentru mediu, climă și bunăstarea animalelor va avea un impact semnificativ asupra celor care aleg să ignore aceste cerințe.
Acest sistem nu este doar o constrângere, ci și o oportunitate pentru fermieri de a demonstra că pot îmbina sustenabilitatea ecologică cu cea socială.
