Mediul marin, departe de a fi o lume a tacerii, este plin de zgomote naturale, produse de valuri, vant si ploi, dar si de sunete emise de organismele marine. La care se adauga tot mai mult zgomotele provenite din activitatea umana – unele, raspunzatoare pentru o poluare sonora cu consecinte dramatice pentru mamiferele marine. Impotriva acestei poluari se mobilizeaza tot mai multi oameni de stiinta si experti in mediu, scrie cotidianul francez Le Monde, intr-un articol preluat de Agerpres.
Pe 24 septembrie 2002, vapoare ale NATO au efectuat un exercitiu intre Insulele Canare si stramtoarea Gibraltar. In aceeasi zi, 14 balene cu cioc au esuat pe plajele vecine. Autopsia a dezvaluit leziuni la nivelul urechii interne. Acea esuare masiva n-a fost prima, dar, de aceasta data, nu exista indoieli: sunetele foarte puternice pot provoca moartea marilor cetacee, amenintate deja de amploarea vanatorii si a pescuitului.
Principalii acuzati au fost sonarele militare de joasa frecventa, utilizate pentru detectarea submarinelor, si tunurile de aer folosite pentru prospectari petroliere offshore. ‘Din anii 1990, mai multe esuari, in majoritate ale balenelor cu cioc, au fost corelate cu exercitii navale care au utilizat sonare de mare putere’, confirma Xavier Lurton, coautor al unui raport asupra riscurilor poluarii sonore pentru mamiferele marine.
Lurton, specialist al Institutului francez de Cercetare pentru Exploatarea Marii din Brest, aminteste ca marina americana, ca si industria petroliera offshore, au fost de acord in ultimii ani sa faca importante investitii ‘pentru finantarea studiilor realizate de comunitatea academica in vederea limitarii acestor riscuri’. Mai multe tari (Australia, Noua Zeelanda, Brazilia, Marea Britanie) au pus in practica reglementari mai stricte in domeniul explorarii petroliere offshore.
Totusi, lucrurile nu s-au rezolvat in totalitate pentru ca numarul vaselor comerciale creste in ritmul globalizarii, cu zgomotul aferent. Conform raportului citat, intensitatea sonora a crescut in medie, intr-o jumatate de secol, ‘cu 10 decibeli in gama sutelor de hertzi’. Este un grav ‘smog acustic’, tinand seama ca mamiferele marine recurg la localizare prin ecou pentru a comunica, a se gasi sau pentru a-si cauta hrana.
Confuzia ambientala le face sa-si piarda simtul orientarii, le obliga sa paraseasca anumite habitate, inmulteste riscurile de a se lovi de nave. Adaugandu-se la bilantul vanatorii legale de balene (1.500 pe an) si la capturile accidentale de delfini si cetacee in plasele de pescuit (cateva zeci de mii pe an), aceste perturbari pun in pericol supravietuirea celor mai amenintate specii.
‘Pentru a intelege mai bine felul in care poluarea sonora afecteaza animalele, trebuie stabilite mai intai sursa zgomotelor si modul in care se propaga’, precizeaza Michel Andre, directorul laboratorului de aplicatii bioacustice de la Universitatea Politehnica din Catalonia (Spania). Echipa sa lucreaza la stabilirea limitei maxime de zgomot pe care cetaceele il pot tolera si a unei harti a poluarii sonore pe tarmurile spaniole. Michel Andre spera ca acest proiect sa fie extins la nivel mondial, dupa lansarea, la 10 iulie, la Marsilia, a campaniei Changing Oceans de catre fundatia elvetiana ‘Antinea’. Este o expeditie intreprinsa la bordul unei vechi nave de razboi, destinata sa stranga date din circa o suta de arii marine protejate, dar care este inca in cautarea celei mai mari parti din fondurile necesare.
Ce este de facut? In decembrie 2008, la a noua conferinta a partilor la Conventia asupra Speciilor Migratoare (CMS), Comunitatea Europeana a prezentat un proiect de hotarare care indemna comunitatea internationala sa analizeze masuri in vederea reducerii zgomotelor submarine. Crearea unor ‘zone de protectie’ in marile si bazinele inchise, un control mai bun al nivelelor sonore, realizarea bazelor de date care sa arate sursa sunetelor produse de activitatea umana – sunt lucruri care asteapta sa fie puse in aplicare.
Este urgent sa se actioneze in aceasta directie. Conform celui mai recent raport al Grupului Interguvernamental de Experti asupra Evolutiei Climei (CIEC), publicat in 2007, cresterea nivelului de bioxid de carbon in atmosfera va determina o aciditate sporita a marilor si oceanelor. Aceasta ar face ca mediul marin sa devina mai zgomotos, prin reducerea capacitatii de absorptie a sunetelor de joasa frecventa. Daca nimic nu impiedica aceasta evolutie, vom mai putea oare auzi balenele cantand?, se intreaba retoric cotidianul Le Monde.
