Schimbarile climatice au un efect devastator asupra Alpilor: precipitatiile din sud-estul regiunii s-au redus cu aproximativ 10% in ultimii 100 de ani, in timp ce ploile si zapezile din lantul nord-vestic al Alpilor au crescut cu aceeasi cantitate, in aceeasi perioada, arata un raport al Conventiei pentru Protectia Alpilor – organism statutar al UE infiintat in 1991, intrat in posesia ziarului britanic The Independent.
Modificarea modelelor de precipitatii si caderi de zapada, topirea ghetarilor si cresterea temperaturilor vor
afecta nu numai muntii, ci si comunitatile care se bazeaza pe aceste resurse, avertizeaza raportul. Deja unele sate din nordul lantului muntos se confrunta cu inundatii, in timp ce zone din sud se confrunta cu descresterea numarului de turisti si sunt amenintate tot mai mult si de alte probleme legate de comert. Unele zone sufera efectriv de lipsa de apa.
Cele mai faimoase varfuri din Alpi, Mont Blanc, Matterhorn si Monte Rosa marcheaza o parte din linia de divizare dintre nordul tot mai ploios al regiunii si Italia si Slovenia, aflate in sudul secetos.
In nord, inundatiile si alunecarile de teren devin un pericol comun in unele comunitati alpine. In sud, unele dintre cele mai faimoase locuri alpine celebre pentru frumusetea lor, printre care Alpii Dolomiti din Italia, sunt in pericol, desi existenta unor micro-climate arata ca divizarea nu urmeaza o linie rigida nord-sud, scrie The Independent, potrivit Agerpres.
Drept rezultat al acestor schimbari, numai un rau alpin – Tagliamento din nord-estul Italiei – nu a suferit modificari drastice, se mai spune in raport. Dar chiar si Tagliamento ar putea sa nu fie sigur: Fondul Mondial pentru Natura /WWF/, a avertizat ca si ultimul sistem al raurilor din Alpi este amenintat de captarea apei potabile in valea superioara a lui Tagliamento, de poluare organica si de exploatarea pietrisului.
Situatia din Alpi este inrautatita, potrivit raportului Conventiei, de cresterea tot mai mare de zapada artificiala creata in lunile de iarna de tunurile de zapada pe pantele de schi. Este nevoie de aceasta pentru a sprijini industria sporturilor de iarna dar reprezinta o povara suplimentara pentru alimentarea cu apa si energie, care sunt deja supuse unor constrangeri majore.
In jur de 16 milioane de persoane din opt tari, din Franta, in vest si pana in Ungaria, in est, traiesc in arcul celui mai mare lant muntos al Europei. Ploile si zapezile din munti alimenteaza Dunarea, Rinul, Ronul si Padul cu peste 80% din apele lor.
Reprezentanti din opt tari alpine – Franta, Italia, Germania, Elvetia, Austria, Lichtenstein, Slovenia si Ungaria – impreuna cu UE – au semnat Conventia Alpina in 1991.
Raportul avertizeaza nu numai asupra faptului ca distrugerea Alpilor se accelereaza, dar si ca deficitul in furnizarea de apa se va resimti mult mai curand decat s-a crezut initial.
Topirea ghetarilor a determinat la inceputul acestui an guvernele italian si elvetian sa propuna primele schimbari ale liniei de frontiera dintre cele doua tari survenite in decurs de peste un secol.
Schimbarea climatica determina si deplasarea unor specii alpine tot mai sus pe munte in timp ce specii exotice, printre care si palmierii, se muta tot mai la poale.
