Cine defrişează când proiectul hidroenergetic de la Răstolița este blocat?

Tribunalul Cluj a decis, în aceasta săptămană, să amâne pronunțarea în dosarul care vizează anularea acordului de mediu emis pentru tăierile de pădure necesare continuării lucrărilor la controversatul proiect Răstolița, inițiat în perioada comunistă. Următorul termen stabilit pentru o decizie este 14 octombrie 2025, adică după vacanța judecătorească.

Printscreen portaljust

Această amânare survine și în contextul în care mai mulți actori s-au alăturat litigiului: Ministerul Energiei a depus o cerere de intervenție în sprijinul instituțiilor statului, în timp ce Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu (CIDRM) și Asociația ECOLEGAL au intervenit de partea societății civile.

Procesul a fost demarat de organizațiile Declic și Bankwatch România, care contestă legalitatea acordului de mediu eliberat de Agenția pentru Protecția Mediului Mureș.

Printre pârâți se află Hidroelectrica (beneficiarul proiectului), Administrația Parcului Național Călimani, Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate, Agenția Națională de Mediu, Apele Române – Administrația Bazinală de Apă Mureș și alte instituții implicate.

Până la soluționarea definitivă a cauzei, tăierile forestiere din Munții Călimani, inclusiv din zona protejată Natura 2000, ar trebui să fie oprite în baza hotărârii definitive pronunțate de Curtea de Apel Cluj în 4 iunie.

Reamintim că prin acea sentință a fost suspendat acordul de mediu pentru acest proiect hidroenergetic.

Cu toate acestea, în continuare se efectuează tăieri de către două firme care figurează în SUMAL cu activitate în zonă.

Am discutat cu biologul Călin Dejeu care ne-a relatat următoarele:

„Din păcate se încalcă hotărârea judecătorească definitivă și se taie în continuare în cadrul defrișării pentru hidrocentrală.

Puteți să vedeți acum, încă, pe Inspectorul Pădurii, avize din APV 2500157300490, pe firma AUSTRO SOMES TRADING SRL (n.n. asociată familiei lui Larionesi Traian, cunoscut ca „Fierăstrăul Codrilor”).

La locația pentru captare secundară Gălăoaia Mică, puteți să vedeți avize din APV 2500157300400, unde apare firma Danborcom S.R.L.. ”.

Am solicitat un punct de vedere de la Traian Larionesi însă până la ora publicării articolului nu avem un răspuns. (notă: publicăm răspunsul primit mai jos).

Călin Dejeu a mai afirmat că „amânarea soluției pe speța cu anularea acordului, nu se punea problema să se de-a o soluție la prima înfățișare, la un proces în contencios administrativ pe mediu. Un astfel de proces durează mult. Nici autoritățile anti-natură nu par a se grăbi. Ministerul Energiei a făcut cerere de intervenție în proces. Nu avea cum să nu știe că o astfel de cerere duce automat la stabilirea unui nou termen.”

Hidrocentrala Răstolița face parte dintr-o serie de proiecte hidroenergetice concepute în perioada regimului comunist și preluate ulterior, fără o analiză corespunzătoare a impactului asupra mediului.

Criticii planului invocă tocmai acest impact ecologic major, în special în cazul intervențiilor în arii naturale protejate cu o importanță ridicată pentru conservare.

Pe lângă prejudiciul de mediu, se mai adaugă și eficiența energetică scăzută: fiecare proiect aduce sub 1% din capacitatea sistemului energetic național. Iar în total toate proiectele contribuie cu cel mult 2%.

În acest context, o altă problemă majoră este reprezentată de costurile foarte mari de construcție. Potrivit opozanților, aceste fonduri ar putea fi direcționate mult mai eficient în dezvoltarea unor capacități de energie regenerabilă, cum ar fi solară sau eoliană, cu randament mai mare și impact redus asupra naturii.

Proiectul hidroenergetic de la Răstolița se află pe lista celor 12 pe care Guvernul a decis, în decembrie 2022, prin ordonanță de urgență și cu avizul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), să le declare ca fiind „proiecte de interes public major care utilizează energia regenerabilă″.

AstfeL, aceste proiecte au fost scutite de obligația efectuăriii evaluării de impact asupra mediului și de interdicția de reducere a Fondului forestier național, prevăzută de Codul Silvic.

Proiectele au fost propuse, totodată, pentru finanțare nerambursabilă europeană, prin programul REPower EU.

UPDATE

Traian Larionesi, patronul firmei AUSTRO SOMEȘ TRADING SRL, transmite câteva precizări legate de exploatarea de la Răstolița

Traian Larionesi a transmis faptul că firma a avut o exploatare conform autorizației de la Ocolul Silvic Răstolița, însă s-au oprit din momentul comunicării oficiale. Potrivit acestuia, în acest moment se face doar transportul materialului lemnos. Larionesi mai spune ca săptămâna trecută Garda de mediu a fost local pe teren în inspecţie.

„Vă ofer câteva răspunsuri la întrebările adresate:

Exploatarea de lemn menționată a fost realizată în mod legal, în baza unei autorizații de exploatare valabile eliberate de către Ocolul Silvic Rastolita .Firma noastră a respectat întocmai reglementările legale privind exploatarea forestieră, precum și condițiile stabilite de autoritățile silvice.

După primirea comunicării oficiale privind suspendarea lucrărilor în zonă, societatea s-a conformat imediat. Nu a mai fost efectuată nicio activitate de exploatare a masei lemnoase de la acel moment încolo.

Transporturile observate vizează lemnul deja exploatat și rămas în pădure anterior primirii adresei de suspendare. Este vorba de un proces de evacuare a materialului lemnos deja doborât legal, nicidecum de o încălcare a unei decizii judecătorești”, a declarat patronul firmei AUSTRO SOMEȘ TRADING pentru Green Report.

 

spot_img

Newsletter-ul de mediu

Ultimele știri