Programul national de reabilitare termica a cladirilor este lipsit de coerenta, iar autoritatile trec cu vederea principalele obiective ale acestuia: reducerea nivelului de emisii si eficientizarea consumului de energie in locuintele romanilor. Aceasta este doar una dintre concluziile conferintei nationale ”Cladirile eficiente energetic – primul pas spre reducerea semnificativa a emisiilor de gaze cu efect de sera in Romania” organizate ieri de Asociatia ALMA-RO.
In cadrul intalnirii au fost prezentate studii de caz pentru identificarea principalelor probleme ale programului si a fost lansat Raportului de Cercetare si Analiza privind Programul de Reabilitare Termica a Cladirilor in Romania.
Nu stim pe ce dam banii
Documentul arata ca nu exista o evaluare reala a programului, iar in cele mai multe cazuri efectele reabilitarii in reducerea facturilor de energie ale populatiei sunt foarte mici comparativ cu investitiile. De asemenea, autorii studiului au remarcat ca subcontractarile totale sau partiale ale lucrarilor catre alte firme ridica preturile, iar acest lucru conduce la realizarea de ”economii” prin folosirea unor materiale ieftine, dar de proasta calitate. In plus, investitiile sunt stabilite de primarii, iar blocurile de la strada au prioritate, din considerente de imagine.
”Reabilitarea termica a cladirilor ar putea fi o nisa si o posibilitate de relansare economica. Nu se vorbeste nicaieri despre adevaratele obiective ale acestui program, care sunt reducerea emisiilor si eficienta energetica, nu se vorbeste despre locurile de munca pe care le-ar putea genera, despre IMM-urile pe care le-ar putea mentine in viata”, a declarat presedintele ALMA-RO, Adrian Badila, coautor al raportului.
El a apreciat ca programul national de reabilitare este lipsit de coerenta, iar instabilitatea legislativa omoara orice initiativa a potentialilor beneficiari sau investitori.
Consumam cu 50% mai mult decat media UE
Consumul de energie per locuitor in Romania este cu 50% mai mare decat media Uniunii Europene. Potrivit raportului, acest lucru poate fi explicat atat prin consumul din industrie, cat si prin risipa energetica din cladiri, avand in vedere ca ani de zile s-au construit cladiri de locuit cu o slaba protectie termica si, in general, cu materiale termoizolante de slaba calitate.
Potrivit Laviniei Andrei, expert energie si schimbari climatice si coautor al raportului, reabilitarea termica ar trebui sa fie o prioritate pentru ca ar creste performanta enegetica a cladirilor de locuinte reducand in acelasi timp consumule energie si, implicit, facturile la intretinere. Cu toate acestea, in situatia optimista in care se mentine ritmul lucrarilor, romanii ar putea avea locuintele reabilitate termic cel mai devreme peste 100 de ani, termen avansat de ministrul Dezvoltarii, Elena Udrea.
Doua legi diferite
Potrivit unei ordonante de urgenta adoptata in luna august de Guvern, proprietarii de locuinte vor putea obtine bani pentru lucrarile de eficienta energetica de la banci. Una dintre concluziile conferintei a aratat insa ca aparitia OUG 69/2010 care prevede sustinerea lucrarilor de reabilitare termica exclusiv prin credite bancare este nepotrivita si nu incurajeaza utilizarea acestui program in orasele unde au fost deja reabilitate cladiri din bani publici sau unde pretul gigacaloriei este subventionat puternic de autoritatea publica.
Nu se stie cum vor functiona cele doua norme legate de posibilitatile de finantare ale reabilitarii termice pe viitor in conditiile in care ramane in vigoare si OUG 18/2009 ce prevede reabilitarea din bugete publice in proportie de 80%.
Potrivit Laviniei Andrei, ordonanta are insa si o parte buna: daca pana in prezent doar asociatiile de proprietari puteau beneficia de program, actul normativ ofera si proprietarilor de case si vile posibilitatea de a accesa credite cu dobanzi subventionate pentru realizarea lucrarilor de reabiliare termica.
Prevederile ordonantei sunt aplicabile beneficiarilor cladirilor de locuit construite si receptionate pana la sfarsitul anului 2000.
Subventiile la caldura, gaura neagra
Autorii raportului au aratat ca subventiile acordate populatiei pentru caldura ofera o solutie de moment in detrimentul lucrarilor de eficienta energetica care ar reduce consumul si ar micsora facturile populatiei.
”Bagam niste bani intr-o gaura neagra. Populatia nu poate sustine pretul intreg al gigacaloriei, dar fondurile folosite pana acum pentru subventionare ar fi fost suficiente pentru reabilitarea termica, astfel incat consumul sa fie redus. Este o obligatie impusa de UE. La Primaria Capitalei nu s-a auzit de aceasta directiva in ultimii cinci ani?”, a spus Adrian Badila. ”Nu vom avea niciodata eficienta energetica daca guvernul anvelopeaza blocul, iar primaria subventioneaza gigacaloria”, a completat Lavinia Andrei.
Energia consumata in cladirile rezidentiale si comerciale reprezinta partea principala, circa 40%, din totalul consumului final de energie si al emisiilor de CO2 inregistrate in UE.
