Ferita timp de zeci de ani de politicile distructive ale agriculturii intensive imbratisate fara discernamant de Occident, Romania s-a prezervat pana astazi drept unul dintre cele mai mari rezervoare de biodiversitate din intreaga Europa. In vreme ce UE face eforturi sa stopeze pierderea de specii, tara noastra a accesat totusi doar 16% din fondurile europene dedicate diversitatii biologice autohtone. Departe de a mai fi incomensurabila, bogatia naturala costa bani grei, dovada ca reducerea numarului de plante si animale aduce Batranului Continent un minus anual de 1.100 de miliarde de euro. Decisa sa taie raul de la radacina, ONU propune o politica novatoare de conservare, care nu se va limita sa actioneze asupra simptomelor, ci va merge direct la sursa crizei biodiversitatii. Aceasta sta in schimbarea opticii de mediu si in includerea capitalului natural in produsul intern brut. Astfel, Terra Madre isi va vedea corect oglindita contributia la performanta economica.
Text de Ileana Magureanu
Tezaurul de specii
„Daca va fi sa recolonizam Europa cu plante si animale, tara voastra va fi una dintre sursele noastre”, subliniaza biologul britanic John Akeroyd,
doctor in botanica la Cambridge si membru al Fundatiei Adept din Transilvania. Intr-o discutie cu „Green Report”, specialistul explica de ce Romania este una dintre cele mai bogate tari din lume din punctul de vedere al capitalului natural.
„Sa luam de exemplu mamiferele mari. Romania are cei mai multi ursi din Europa. Daca dorim sa extindem populatiile de ursi din alte parti, ele ar trebui sa provina din Romania, la fel si lupii”, spune Akeroyd.
Cercetatorul ne-a marturisit ca a ramas profund impresionant de bogatia fiecarui petic de natura romaneasca. In prima lui calatorie pe plaiuri mioritice, pasii l-au purtat pe pajisti arhipline de natura salbatica. „Mi-am dat seama ca florile de aici sunt foarte speciale. Nu numai ca sunt prezente intr-un numar urias, dar sunt de un tip si de o calitate nemaiintalnite in Europa de Vest de doua sau de trei generatii”, ne-a spus britanicul.
Greierele, un pierde-vara util
Pe teritoriul romanesc au supravietuit animale si plante scumpe la vedere prin alte parti ale Europei. „Un bun exemplu este greierele de camp, care a disparut din multe regiuni britanice”. In vremurile ei bune, insecta era prezenta in tot sudul Angliei, dar astazi mai rezista doar pe o singura pajiste.
In Regatul Unit se iau masuri de reintroducere a greierului de camp, pentru a se evita pierderile pentru ecosistem. Calitatile greierului nu se rezuma la a fi un muzicant al lumii animale. El este implicat in activitati esentiale pentru mediu. „Sapa canale si prin ele dreneaza si aereaza solul, muta seminte de colo-colo si constituie sursa de hrana pentru animale mai mari”, explica Akeroyd. „Daca se pierde un astfel de animal, impactul ecologic va fi unul major”, puncteaza specialistul.
Buruieni pretioase
„Nemaipomenit este ca aici sunt prezente la tot pasul o gramada de plante si animale odinioara des intalnite in Europa. Problema este ca
biologii vostri nu inteleg asta si spun despre o specie sau alta ca sunt comune. Dar noi ii contrazicem, le spunem ca sunt de fapt foarte rare”.
Untul vacii, de exemplu, creste pe pajistile umede din Transilvania si era des intalnita si in Anglia in urma cu 100 de ani. Pe vremea copilariei lui Akeroyd, planta din specia orhideelor crestea nestingherita pe campurile britanice, dar a inceput sa piara sufocata de fertilizantii si pesticidele agriculturii intensive.
„Acum este foarte rara si uimitor e ca a inceput sa fie pe cale de disparitie si in tari ca Polonia”. De cand a trecut la agricultura intensiva, aceasta tara central-europeana a pierdut 100 de situri ale plantei mentionate.
Natura, in defensiva
Botanistul roman dr. Sorin Stefanut, director al Centrului de Ecologie si Taxonomia Naturii din Institutul de Biologie, a luat initiativa pentru protejarea celei mai vechi turbarii din tara, situata in judetul Sibiu. „Un proiect pe care eu l-am facut si l-am gestionat s-a soldat cu propunerea unei arii protejate – Lacul Tatari de la Arpasul de Sus“.
Mentionata in descrieri vechi de la 1850, zona de 16 metri de turba a starnit interesul biologului, care a obtinut acordul primarului din Arpasul de Jos pentru includerea ei in reteaua nationala.
Lacul Tatarilor este in prezent sit Natura 2000 si se poate lauda cu o calitate mai putin intalnita in lumea necuvantatoarelor. „Ceea ce e curios la rezervatie si probabil si la altele e ca si-a creat un sistem de autoprotectie“, subliniaza dr. Stefanut. Turbaria de trei hectare este alimentata de izvoare subterane, care vin de pe sub munte. Excesul de apa a creat, de jur imprejurul zonei, un inel, care se scurge in valea Arpasului Mare. Odata format, canalul este o piedica in calea trecatorilor, si terenul mlastinos nu-i imbie la explorari decat pe cunoscatori. „Nu intra animale si nici oameni ca n-au ce sa faca acolo, e mlastina, te afunzi in ea“.
Lectia in aer liber
Scutul de protectie a naturii este activ si in Parcul Muntii Maramuresului, unde terenul este accidentat. „Avem noroc ca aici in zona exista un fel de «self-defense» al naturii din cauza inaccesibilitatii. Intr-un cuvant, daca nu sunt drumuri, nu poti sa tai padurea“, spune Costel Bucur, directorul parcului maramuresean, cel mai mare din tara.
Nordul tarii este binecuvantat cu 133.354 de hectare de natura salbatica, inconjurata de zece localitati cu o populatie de aproximativ 92.000 de oameni. Obisnuiti din mosi-stramosi cu biodiversitatea luxurianta, localnicii nu se lasa usor impresionati de multitudinea de specii cuprinse in cel mai mare parc natural din tara. „In general, localnicii nu apreciaza. Cu ce te-ai nascut si ti se pare cuvenit, greu apreciezi. E nevoie de educatie pentru asta“, e de parere Bucur.
„Copiii sunt sansa noastra, sa zicem. Adultii sunt deja pierduti“, crede el. Cu ajutorul profesorilor de biologie si geografie de la scolile din vecinatate, personalul Parcului ofera excursii in mijlocul naturii si ii educa pe cei mici in cel mai pur spirit ecologic. Ei dobandesc nemijlocit cunostinte despre animale si plante, iar experienta inedita este, de departe, mult mai captivanta decat prelegerile de pe bancile scolii.
„Copiii sunt foarte interesati pentru ca e un pic altceva decat la scoala. Acolo li se deseneaza celula pe tabla, cu membrana, citoplasma si nucleu, li se explica tot felul de chestiuni semiabstracte pentru mintea lor. Pe teren li se arata cum functioneaza lantul trofic, de la ierbivore, la carnivore
si pana la descompunatori“, explica Bucur.
Aur si cianuri
Daca unele zone cu bogatie naturala primesc protectia de care au nevoie, altora li se refuza din start dreptul la supravietuire. Este cazul
mult mediatizatei localitati Rosia Montana, unde ratiunile financiare de exploatare cu cianuri a zacamintelor aurifere sunt singurele care conteaza
cu adevarat pentru autoritati, in vreme ce valoarea naturala a tinutului este complet ignorata.
Dupa ce a studiat locul, John Akeroyd a explicat pentru „Green Report” ce importanta au pentru Europa cei trei munti care urmeaza sa fie rasi de pe fata pamantului pentru a se scoate aurul din ei. „Raportul de evaluare a impactului de mediu este un gunoi absolut. Spune ca nu exista habitate importante, dar dupa ce am studiat zona timp de doua zile am descoperit habitate prioritare pentru legislatia UE“, pune punctul pe i specialistul britanic.
„Cred ca Rosia Montana ar trebui sa fie declarata sit UNESCO“, continua Akeroyd, aducand ca argumente plantele rare si cladirile stravechi descoperite in zona. El arata ca un teritoriu asemanator din North Cornwall, din sudul Angliei, a intrat deja in patrimoniul Natiunilor Unite.
Dropia, pasarea de milioane
De mare valoare pentru Romania a fost si dropia, dar, in momentul disparitiei ei de la noi din tara, nimeni nu-si imagina ca peste ani reintroducereaei va costa milioane de euro. Suma estimativa a fost data de Dan Barbulescu, specialist al organizatiei de mediu Salvati Dunarea si Delta.
Asociatia a derulat deja un proiectpilot, care a inclus o vizita de lucru in zonele de cuibarit ale pasarii in Ungaria si un studiu de prefezabilitate a
introducerii ei la noi in tara.
Pasarea de legenda isi face cuibul in Ungaria si Bulgaria si de obicei evita teritoriul romanesc pentru ca la noi nu mai are conditii de trai. Patru exemplare ratacite au fost totusi zarite in 2007, in judetul Bihor, aproape de granita maghiara. Odinioara, Otis tarda era caracteristica pentru Campiile Romaniei, pe la 1902 fiind semnalate carduri de 500-600 de dropii in Baragan. O renaturare de succes a celei mai grele pasari din Europa este posibila doar cu sprijin institutional, care, dupa spusele lui Barbulescu, este deocamdata inaccesibil. „Nu spun ca Ministerul Mediului este incapabil sa se ocupe de problema renaturarii, ci este dezinteresat. Ei nici macar n-au incercat. Ca sa fii incapabil trebuie sa incerci si sa dai gres“, arata conservationistul. Activitatile de restabilire a populatiei de dropie in Romania implica alocarea unui teritoriu in Baragan si transformarea lui intr-o rezervatie pentru pasare.
Putini bani accesati
Odata cu aderarea la UE, in 2007, tara noastra a putut accesa bani europeni pentru a-si conserva diversitatea biologica, mai exact prin Programul
Operational Sectorial de Mediu – Axa Prioritara 4. In ciuda unei „oferte” generoase, de 215 milioane de euro, Romania a accesat doar 16% din aceste fonduri in perioada 2007-2013. La primele doua sesiuni de depuneri de proiecte au fost aprobate 19, insa cea de-a treia, din 2009, la care au fost inregistrate 61, inca nu si-a anuntat castigatoarele.
Pret pe natura
Valoarea anuala agregata a serviciilor naturii pe tot globul se situa in anul 2000 la aproximativ 38 de trilioane de dolari americani, o cifra apropiata de PIB-ul global. Surprinzatoarea cifra a rezultat in urma studiului „Argumente economice pentru conservarea naturii salbatice”, realizat de catre o echipa de economisti americani condusa de profesorul Robert Constanza, de la Universitatea din Vermont. Specialistii au reusit sa traduca in cifre cu multe zerouri ceea ce natura ne ofera gratis, iar noi distrugem in numele dezvoltarii economice.
De consultanta lui Constanza a beneficiat si administratia Parcului Natural Muntii Maramuresului, care in 2007 a realizat un studiu de evaluare a serviciilor oferite de catre ecosistemele forestiere ale Parcului. Au fost analizate 13 bunuri si servicii: regularizarea scurgerii apei la suprafata, controlul eroziunii solului, rezerva de apa, habitate pentru biodiversitate, sechestrarea carbonului, serviciul recreational, lemnul, produsele accesorii
ale fondului forestier, productia de hrana, resursa medicinala, resursa estetica si resursa cultural-artistica (inspiratie pentru om).
Concluzia a fost ca serviciile sunt mai valoroase decat bunurile, impreuna totalizand 413,5 de dolari pe an si hectar. Suma inmultita cu suprafata totala a parcului da peste 55 de milioane de dolari.
Capitalul natural
Un alt studiu – „Economia Ecosistemelor si Biodiversitatii“ – dat publicitatii anul acesta de ONU demonstreaza ca pierderile constante de specii de plante si animale sunt cauzate de ignorarea valorii economice a serviciilor furnizate de natura. Majoritatea lucrurilor pe care ni le pun la dispozitie ecosistemele nu sunt incluse in Produsul Intern Brut sau in alti indicatori macroeconomici pentru simplul motiv ca nu sunt direct cotate pe piata.
Daca nu se pune pret pe servicii, ele raman necuantificate in procedurile conventionale de contabilitate, cum ar fi Sistemul Universal Standard de Conturi Nationale (SNA), care recunoaste deprecierea bunurilor produse de om, dar nu si deteriorarea bunurilor naturii, care este la fel de reala. Problema nu a trecut neobservata la ONU, unde a fost creat un Sistem de Contabilitate Economica si de Mediu (SEEA), care vizeaza terenul, apa, cheltuielile de mediu si aspectele sociale. Conform studiului, este totusi necesara actualizarea lui pentru a incorpora toate serviciile ecosistemelor
in conturile nationale si adoptarea lui de guverne.
Acelasi studiu arata ca patrimoniul unei natiuni trebuie sa includa toate tipurile de capital, cu accent pe contributia naturii la performanta economica. Ideea a fost initiata de Banca Mondiala, prin indexul de economii nete ajustate si indicatorul de investitii autentice.
Intoarcerea la natura
Natura a devenit subiect media in ultimii 20 de ani, dupa ce au inceput sa fie dezvaluite beneficiile materiale ale conservarii speciilor. Solutia-cheie a venit de la cel mai modest sector al economiei autohtone – agricultura – care evidentiaza cel mai bine resorturile dezvoltarii sustenabile. Tara noastra are cea mai mare mostenire de agricultura cu valoare naturala ridicata (HNVF) din Europa, atrage atentia Raul Cazan, presedintele organizatiei de mediu 2Celsius si fondatorul Slow Food Bucuresti. De ce protejarea capitalului natural aduce indirect avantaje sociale, culturale si economice?
„Conservarea naturii nu trebuie sa puna piedici in calea perspectivelor economice ale localnicilor, iar agricultura trebuie sa fie atat motorul protejarii biodiversitatii, cat si al regenerarii culturii traditionale“, explica Raul Cazan.
Pastrarea in bune conditii si exploatarea inteligenta a resurselor naturale poate genera castiguri nebanuite, confirma, la randu-i, directorul Parcului natural din Maramures, Costel Bucur. El arata ca produselor naturale existente intr-o anumita zona li se poate adauga valoare economica daca se pune accent pe procesare.
„Exista oameni care culeg, altii care proceseaza. Daca se culege ce da pamantul si se vinde in forma bruta, mergem inspre tarile bananiere, iar atunci conflictul dintre om si natura poate sa apara la modul brutal“, avertizeaza Bucur.
Desertul verde britanic
Desi biodiversitatea abunda pe meleagurile noastre, viitorul ei este pus sub semnul intrebarii. Botanistul John Akeroyd da un pronostic rezervat cu privire la soarta speciilor din Romania.
El povesteste cum a fost condamnata la moarte o bucatica de natura luxurianta transilvaneana. „In Saschiz era un teren micut, care in Anglia ar fi fost declarat rezervatie naturala, iar anul trecut a fost acoperit cu beton. E un exemplu la scara mica referitor la ce s-ar intampla in toata Romania“.
Specialistul vorbeste in cunostinta de cauza, deoarece Marea Britanie s-a transformat de-a lungul timpului in ceea ce el numeste „desert verde”. „Noi ne-am distrus peisajul in asa masura incat este aproape imposibil sa se vindece pentru ca nu sunt suficiente seminte, larve, oua de animale pentru a recoloniza. Traim intr-un desert biologic, rezultat in mare parte al agriculturii intensive“, subliniaza Akeroyd.
Inainte de a sapa mormantul ecosistemelor, manati de graba de dezvoltare irationala, romanii trebuie sa constientizeze dimensiunea reala a avutiei lor biologice. „Daca putem salva macar o zecime din biodiversitatea romaneasca e mare lucru. Numi pot crede ochilor cat de bogata este aici“, afirma Akeroyd.
Pierdut natura. Ofer recompensa!
Inca de la inceputul acestui an a devenit clar ca Uniunea Europeana nu-si va putea atinge obiectivul de conservare a biodiversitatii deoarece
continua sa fie vaduvita de specii intr-un ritm alarmant. Cuantificarea pierderilor dezvaluie date ingrijoratoare: miliarde de euro se duc pe apa sambetei anual din cauza deficitului de flora si fauna.
Un raport recent al organizatiei World Wide Fund for Nature (WWF) confirma scenariul pesimist conform caruia natura continua sa fie sacrificata fara mila, din ratiuni economice si in dauna prosperitatii rasei umane. „Tendinta actuala a pierderilor de biodiversitate este de 100 pana la 1.000 de ori mai mare decat limita normala“, avertizeaza Andreas Baumuller, responsabil pe politici pe biodiversitate la WWF.
Distrugerea mediului natural vacosta Europa 1,1 trilioane de euro pe an pana in 2050, adica 4% din PIB-ul Europei. Cetatenii Romaniei privesc adesea cu jind spre Vest, unde traiesc oamenii bogati in bani si saraci in natura, dar realitatea este ca vesteuropeniiau mai multe motive sa ne invidieze.
„Faptul ca natura coexista cu omul in aceste locuri este aproape unic acum in Europa“, evidentiaza Akeroyd. „Multe dintre zonele respective au scapat foarte bine fata de ce s-a intamplat in vestul Europei, unde ratiunile economice au fost mai puternice decat la noi“, completeaza dr. Sorin Stefanut.
Agricultura de subzistenta
Traiul modest, in pace cu natura, este cel care a salvat peisajul romanesc. La noi exista o traditie a agriculturii de subzistenta, practicata si astazi de tarani asa cum au facut-o si stramosii lor timp de secole. Este vorba de tehnici extensive, mai degraba decat intensive, iar presiunea asupra terenului se exercita pe zone intinse si nu se concentreaza pe cateva arii restranse.
Prezervarea acestui tip de agricultura este vizata de Axa 2 din Programul National de Dezvoltare Rurala, prin care taranii care-si pastreaza pamantul liber de chimicale si-l cultiva dupa procedee traditionale primesc bani de la Uniunea Europeana, prin Agentia de Plati si Interventii in Agricultura. Obiceiul pamantului se impaca foarte bine cu obiectivele de conservare, crede si dr. Sorin Stefanut. Anumite activitati umane favorizeaza proliferarea florei si faunei, daca sunt realizate cu masura. Este cazul pasunatului la Zau de Campie, din judetul Mures. „Au facut o rezervatie in care protejau un bujor si au observat ca acolo custodele cosea in mod regulat, iar bujorul se dezvolta. In momentul in care a zis sa nu mai coseasca, tocmai ca sa protejeze specia respectiva, a observat ca ea dispare, pentru ca alte specii concureaza si sunt favorizate de pierderea activitatii umane“.
Bani publici pentru bunuri publice
Serviciile oferite de natura au caracter public, nu au concurenta pe piata si nimeni nu poate fi exclus de la beneficiile pe care furnizeaza. Peste tot in lume natura are de-a face cu omul, iar succesul relatiei dintre cei doi este dat de masura in care Homo sapiens reuseste sa interactioneze bland cu Mama Natura.
Sase mari organizatii de mediu au elaborat in decembrie 2009 un document ce militeaza pentru o noua strategie europeana de stimulare a activitatilor umane prietenoase cu natura.
„Propunerea pentru o noua politica agricola comuna“, realizata de Birdlife International, Biroul European de Mediu, Forumul pentru Conservarea Naturii si Pastorit, Federatia Internationala de Miscari in Agricultura Organica si WWF recomanda in principal recompensarea fermierilor pentru faptul ca furnizeaza bunuri publice.
Unele dintre cele mai importante bunuri publice asociate cu agricultura sunt biodiversitatea terenurilor agricole, conservarea resurselor genetice agricole, functionalitatea bazinului hidrografic, peisajele agricole atractive, sechestrarea carbonului, rezistenta impotriva dezastrelor naturale, rezistenta ecosistemului fata de schimbarea climei si vitalitatea rurala.
Investitii in zonele protejate
Ariile protejate sunt un punct de cotitura a politicilor de conservare, iar motivatia socio-economica de ad ministrare corespunzatoare este foarte
puternica. Proiectul Millennium al Natiunilor Unite arata ca peste un miliard de oameni – o sesime din populatia globului – depind de ariile protejate intr-un procentaj semnificativ pentru traiul lor, fie ca e vorba de hrana, combustibil sau sprijin pentru activitatea economica.
Daca in Scotia administrarea eficienta a retelei de arii protejate Natura 2000 genereaza profit de trei ori mai mare decat costurile de intretinere, in Romania nu se grabeste nimeni sa faca bani din activitati de promovare a valorilor naturale.
„La management mai trebuie lucrat. Inca se lucreaza la planurile de monitorizare si de management pentru fiecare arie. Mai sunt si abateri“, spune dr Sorin Stefanut. De exemplu, la parcul natural Comana ecoturismul este din start scos din ecuatia financiara. „Este o gluma cu fondurile care vin pentru ecoturism. Nu exista asa ceva. Este o taxa de vizitare intr-un singur punct din parc, pentru o zona in vecinatatea rezervatiei, acolo intr-adevar se percepe o taxa, dar in 99,99% din parc intrarea e libera“, arata Valentin Grigore, directorul Parcului.
