Guvernul României se aliniază Strategiei „De la fermă la consumator” prin noi măsuri pentru sprijinirea produselor tradiționale românești, care le vor oferi o mai mare protecție pe piață, inclusiv printr-un logo special care le garantează autenticitatea.
-
România se aliniază Strategiei „De la fermă la consumator” prin măsuri care sprijină produsele tradiționale și micii producători.
-
Un logo oficial va garanta autenticitatea produselor românești și le va face mai ușor de recunoscut pe piața europeană.
-
Noile măsuri promovează agricultura sustenabilă, dar succesul depinde de sprijin real pentru producători și de aplicarea corectă a regulilor.
Strategia „De la fermă la consumator” (From farm to fork), lansată de Uniunea Europeană în 2020 ca parte a Pactului Verde European, urmărește să îmbunătățească modul în care sunt produse și vândute alimentele, astfel încât să fie mai sănătoase, mai corecte pentru producători și mai prietenoase cu mediul.
Un element important al Strategiei „De la fermă la consumator” este recunoașterea oficială a indicațiilor geografice, un sistem care garantează că anumite produse sunt realizate după metode tradiționale și provin dintr-o anumită zonă.
Produsele cu indicație geografică protejată (IGP) și denumire de origine protejată (DOP) nu doar că reflectă tradițiile și specificul local, dar pot aduce și beneficii economice importante producătorilor. Prin această inițiativă, autoritățile române urmăresc să sprijine accesul mai larg al acestor produse pe piața europeană și internațională, dar și să încurajeze metode de producție mai sustenabile, care să respecte resursele naturale.
Strategia europeană pune un accent deosebit pe rolul micilor producători, considerându-i cei mai buni păstrători ai tehnicilor tradiționale și ai know-how-ului local.
Prin noile măsuri publicate de Ministerul Agriculturii pentru consultare publică, autoritățile vor să sprijine mici producători, considerați cei mai buni păstrători ai rețetelor și tehnicilor tradiționale, și să le ofere mai multe șanse să își vândă produsele atât în România, cât și în alte țări europene.
De asemenea, prin promovarea produselor tradiționale, noile măsuri încurajează folosirea unor metode de producție mai sustenabile, care respectă resursele naturale și contribuie la protejarea mediului.
Pentru ca produsele tradiționale românești să fie mai ușor de identificat, autoritățile au creat un simbol distinctiv, care le va certifica autenticitatea. Acest logo îi va ajuta pe cumpărători să recunoască mai rapid produsele care respectă standardele europene și să fie siguri că achiziționează un produs tradițional de calitate.
Cum vor fi protejate produsele tradiționale românești?
Pentru ca un produs să fie recunoscut oficial și protejat în Uniunea Europeană, trebuie să fie înregistrat sub una dintre categoriile Indicație Geografică Protejată (IGP) sau Denumire de Origine Protejată (DOP). Aceasta înseamnă că produsul are o legătură clară cu o anumită zonă din România, fie prin metoda de producție, fie prin materia primă utilizată.
Până în prezent, România are 14 produse recunoscute în sistemele de calitate europene, fiind incluse în registrul e-Ambrosia. Printre acestea se numără Salamul de Sibiu, Telemeaua de Ibănești, Magiunul de prune de Topoloveni și Cârnații de Pleșcoi. Odată certificate, aceste produse beneficiază de protecție la nivel european, ceea ce înseamnă că nicio altă regiune nu le poate produce și comercializa sub aceeași denumire.
Pentru ca procesul de recunoaștere să fie mai simplu și mai clar, noile măsuri stabilesc clar cine și cum se ocupă de înregistrarea și verificarea acestor produse. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este instituția principală care se ocupă de certificarea produselor și de aprobarea dosarelor de înregistrare.
Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) supraveghează utilizarea corectă a denumirilor protejate pe piață și verifică dacă produsele respectă specificațiile impuse.
Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM) asigură că denumirile recunoscute nu sunt folosite abuziv, iar Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică (ICI București) gestionează protecția numelor tradiționale în mediul digital.
Ce beneficii aduce această măsură pentru producători?
Prin adoptarea viitorului cadru legislativ, producătorii locali vor avea mai multe avantaje. În primul rând, certificarea unui produs tradițional crește vizibilitatea acestuia pe piața internațională, oferind oportunități de vânzare în afara României. Produsele recunoscute ca indicații geografice pot fi promovate prin programele Uniunii Europene, cum ar fi „Enjoy, it’s from Europe”, care sprijină promovarea produselor agroalimentare de calitate în întreaga lume.
În plus, producătorii vor avea acces mai ușor la fonduri europene, care îi pot ajuta să își dezvolte afacerile, să investească în echipamente moderne și să își extindă capacitatea de producție. De asemenea, indicațiile geografice oferă protecție legală împotriva falsificării și utilizării incorecte a denumirilor.
Un alt avantaj important este crearea unui echilibru între preț și calitate. Produsele tradiționale certificate au o valoare adăugată mai mare, deoarece consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru produse autentice, recunoscute la nivel european. Astfel, producătorii pot obține un venit echitabil, care să acopere costurile de producție și să le permită să investească în îmbunătățirea calității.
Ce înseamnă această decizie pentru consumatori?
Pentru cumpărători, adoptarea acestui nou cadru legislativ înseamnă mai multă siguranță și transparență atunci când aleg produse agroalimentare românești. Un produs certificat ca indicație geografică protejată respectă standardele de calitate impuse de Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că este fabricat conform unor metode tradiționale și folosește ingrediente autentice.
Noile măsuri reprezintă un pas important pentru protejarea moștenirii culturale și gastronomice a României. Produsele locale nu doar că reflectă identitatea națională, dar pot deveni și un motor de dezvoltare economică.
În plus, măsurile sprijină tranziția către o agricultură mai durabilă, promovând metode de producție care respectă mediul înconjurător și conservă resursele naturale. Prin aceste eforturi, România nu doar că își protejează produsele tradiționale, dar contribuie și la îndeplinirea obiectivelor Pactului Verde European, care își propune să facă Europa mai ecologică, mai echitabilă și mai competitivă.
Concluzie
Noile măsuri ar putea ajuta produsele tradiționale românești să fie mai bine protejate și mai ușor de recunoscut pe piață. România are un patrimoniu gastronomic valoros, dar pentru ca aceste produse să ajungă cu adevărat în atenția consumatorilor din țară și din Europa, micii producători au nevoie de sprijin real, nu doar de reguli pe hârtie.
Introducerea unui logo oficial și recunoașterea indicațiilor geografice sunt pași importanți, dar succesul depinde de cât de ușor va fi pentru producători să obțină certificarea și să beneficieze de fonduri pentru a-și dezvolta afacerile. În plus, promisiunea unei agriculturi mai prietenoase cu mediul trebuie susținută cu măsuri clare și investiții, altfel va rămâne doar un obiectiv teoretic.
Dacă aceste măsuri vor fi aplicate corect, producătorii locali vor avea mai multe oportunități, iar consumatorii vor putea alege produse tradiționale autentice, cu garanția calității. Pe termen lung, o astfel de inițiativă ar putea consolida poziția României pe piața agroalimentară europeană și ar aduce beneficii atât economiei, cât și mediului.
PUTEȚI DESCĂRCA AICI PROIECTUL MINISTERULUI AGRICULTURII
CITEȘTE ȘI:
Conferința Eat Smart. Eat Local: Cât producem și consumăm local?
#ProduseTradiționale #IndicațieGeografică #FermăLaConsumator #AgriculturăSustenabilă #PactulVerde #AlimenteAutentice #MadeInRomania #ProtecțiaProduselor #EconomieLocală #LogoOficial
