Producătorii de etanol din SUA pariază puternic pe tehnologia de captare a carbonului (CCS) pentru a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a-și asigura un loc pentru combustibilul pe bază de porumb într-un viitor ecologic, potrivit grupurilor din industrie și directorilor acestora, arată Reuters.
Dar planul este riscant: industria în curs de dezvoltare a CCS a fost afectată de costuri ridicate și performanță slabă, stimulentele federale cruciale pentru captarea carbonului sunt blocate în Congres și opoziția publică față de infrastructura de conducte necesară pentru a transporta gazul captat este în creștere.
„Cu siguranță vor fi provocări”, a spus dr. Isaac Emery, consultant în sustenabilitate pentru industria biocombustibililor, referindu-se la tehnologia de captare a carbonului. „Nu este că ar fi ușor, (dar) este mai ușor decât să o faci în alt mod.”
Rafinăriile de petrol americane au obligația de a vira aproximativ 15 miliarde de galoane de etanol în rezervorul de combustibili al națiunii în fiecare an, o politică menită să ajute fermierii de porumb, să reducă dependența de import și să scadă emisiile. Dar administrația Biden revizuiește această politică pentru a se asigura că se încadrează în agenda sa economică și de mediu pe termen lung.
Președintele Joe Biden a promis că va ajunge la zero emisii nete de gaze cu efect de seră la nivelul întregii economii până în 2050, punând presiune asupra industriilor să devină curate. Pentru etanol, asta a însemnat un control sporit al profilului său de emisii și o concurență care se profilează pe piața de transport de la vehiculele electrice.
Guvernul estimează că etanolul produce cu între 20% și 40% mai puțin carbon decât benzina. Dar un studiu recent publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences a constatat că etanolul produce probabil cu cel puțin 24% mai multe emisii de carbon decât benzina, în mare parte din cauza celor generate de cantitățile uriașe de porumb în creștere.
Principalul grup comercial al industriei etanolului, Renewable Fuels Association, a declarat într-un raport de luna trecută, scris de Emery, că CCS este o „tehnologie cheie” și „una dintre cele mai mari și mai eficiente acțiuni” pe care producătorii le pot întreprinde pentru decarbonizare.
Raportul a recomandat ca 90% din fabricile de etanol să implementeze tehnologia până în 2050 pentru a atinge obiectivul net zero.
Statele Unite au active 12 proiecte CCS, potrivit Global CCS Institute, însă tehnologia a eșuat până la acest moment să atingă rezultatele scontate.
Departamentul de Energie, de exemplu, a cheltuit peste 1 miliard de dolari pe nouă proiecte CCS între 2010 și 2017, dar doar două sunt operaționale astăzi, potrivit unui raport din decembrie al unei agenții guvernamentale de supraveghere.
Au existat mai multe eșecuri importante ale proiectelor CCS și în ultimii ani, cum ar fi suspendarea în 2020 a proiectului Petra Nova de 1 miliard de dolari din Texas, care și-a ratat obiectivele de captare a carbonului cu 17%.
Între timp, proprietarii de terenuri din Midwest se opun conductelor propuse de care industria are nevoie pentru a transporta carbonul capturat, temându-se de deteriorarea terenului lor și de alte riscuri.
Întrebările despre cum sunt calculate emisiile de carbon ale industriei de etanol sunt, de asemenea, o îngrijorare, spun observatorii din industrie.
Dacă emisiile sunt mai mari decât unele estimări guvernamentale, atunci CCS în sine ar putea să nu fie suficientă pentru a reduce emisiile industriei la zero, a spus Jonathan Lewis, consilier principal și director de decarbonizare a transporturilor la Clean Air Task Force (CATF), o instituție care nu se concentrează pe climă.
Totuși, a spus el, CCS are șansa de a reduce impactul etanolului asupra climei. „Doar ajută.”
Citește și: Tanczos: România va trebui să repornească temporar centralele termice pe cărbune
Războiul din Ucraina schimbă perspectivele europene asupra energiei verzi
