Unele dintre acțiunile întreprinse de Donald Trump în prima săptămână de mandat vor avea un impact negativ asupra mediului. Iată ce decizii a luat Președintele american și cum au reacționat autoritățile, cercetătorii, activiștii de mediu și cetățenii.
Lupta împotriva schimbărilor climatice, pusă pe pauză
Încă din prima săptămână, Trump a dat semnale că s-ar putea să se țină de promisiunea din campania electorală privind schimbările climatice. Înlocuind întregul conținut al site-ului Casei Albe, a arhivat toate informațiile despre schimbări climatice publicate în timpul administrației Obama. Apoi, se pare că ar fi ordonat Agenției americane pentru Protejarea Mediului (EPA) să elimine și ea aceste informații de pe site. Însă, după contra-reacții puternice în mass-media, categoria a rămas la locul ei.
Nu a fost însă singura presiune pusă asupra agenției. Trump i-a blocat pentru o scurt timp finanțarea și a interzis cercetătorilor să susțină prezentări în următoarele 3 săptămâni pe baza studiilor deja publicate, dar și să publice noi studii. De asemenea, a blocat adoptarea a 30 de noi reglementări care ar fi impus standarde de eficiență energetică mai stricte, un control mai sever al transporturilor de deșeuri periculoase și noi măsuri de protejare a speciilor pe cale de dispariție. Trebuie totuși precizat că astfel de măsuri reprezintă o practică obișnuită la preluarea de mandat și ar putea fi deblocate după o analiză din partea noii administrații.
„Înghețării” activității EPA i s-au adăugat și altele. Responabilulul cu tranziția a declarat că noua administrație vrea să reducă numărul de angajați al agenției de la 15.000 la 5.000 și să scadă bugetul de 8 milioarde de dolari cu un miliard. Există îngrijorări că măsurile vor afecta activități precum gestionarea crizei de apă din zonele cu secetă sau decontaminarea siturilor industriale. S-a mai vehiculat că din Departamentul de Energie vor dispărea birourile dedicate eficienței energetice și energiei regenerabile.
Frâu liber conducteor petroliere
Imediat după instalarea lui Trump, Casa Albă a arhivat „Planul Obama pentru energii curate” și l-a înlocuit cu „Primul plan energetic al Americii”. Acesta ar urma să stimuleze dezvoltarea industriei petroliere și a cărbunelui, ignorând potențialul energiilor regenerabile.
În consecință, Donald Trump a semnat deja două memorandumuri prin care permite reluarea construirii și operării a 2 conducte petroliere controversate: Keystone XL și Dakota Access. De-a lungul timpului, oamenii de ștință și activiștii s-au opus proiectelor, avertizând asupra impactului lor negativ.
Keystone XL ar urma să transporte zilnic 830.000 de barili de petrol din Alberta (Canada) până în Golful Mexic, printr-o conductă de 2.700 de kilometri. Întreaga operațiune va emite 181 de milioane de tone de dioxid de carbon anual.
Dakota Access ar urma să transporte petrol din Dakota de Nord până în Illinois, printr-o conductă de peste 1.800 de kilometri. Deși construcția este aproape finalizată, proiectul a fost stopat pentru că trece pe sub râul Missouri, punând în pericol ecosistemele și singura sursă de apă a locuitorilor.
ONG-urile de mediu au anunțat deja că vor ataca în instanță decizia lui Trump de a continua proiectele.
Zidul la granița cu Mexic, o amenințare pentru mediu
Donald Trump a mai semnat în prima săptămână un ordin de construcție a unui zid la granița cu Mexicul. Pe lângă impactul social și economic, decizia va avea și efecte negative asupra mediului.
Zidul înalt de 18 metri va împiedica migrarea animalelor. Astfel, urșii bruni și leoparzii care trăiesc în preajmă nu se vor mai putea deplasa în căutarea hranei și a apei sau în perioada de împrerechere.
În plus, construcția zidului va necesita o cantitate impresionantă de beton. Trebuie precizat că industria cimentului este responsabilă cu emiterea a 5% din cantitatea totală de gaze cu efect de seră.
Autoritățile, cercetătorii și societatea civilă rezistă
Autoritățile locale, oamenii de știință, activiștii de mediu și cetățenii au reacționat dur, criticând toate acțiunile lui Trump care contravin protejării mediului. În momentul în care Președintele SUA a interzis unor instituții de mediu să comunice în social media, actualii și foștii angajați au reaționat imediat, prezentând #climatefacts care să dezmintă acele #alternativefacts prezentate de administrație.
(Explicație: Într-un dialog cu un jurnalist de la NBC News, consiliera Președintelui american Kellyanne Conway l-a apărat pe responsabilul pentru relațiile cu presa din cadrul Casei Albe, Sean Spicer, afirmând că acesta a prezentat „fapte alternative” atunci când a evaluat numărul de participanți la învestire.)
Contra-reacții au existat și în afara mediului virtual. La Marșul Femeilor, participantele au avut numeroase pancarte cu mesaje despre climă și natură.
Greenpeace a instalat un banner imens pe o macara din apropierea Casei Albe, cu mesajul „Rezistăm”.
Cercetătorii, pe de cealaltă parte, au început să strângă semnături pentru a lupta împotriva noii administrații și se gândesc chiar să candideze pentru funcții publice. De asemenea, femeile-cercetător au creat o comunitate pentru a prezenta fapte reale. Nu în ultimul rând, oamenii de știință au anunțat propiul marș. Nici activiștii nu se lasă mai prejos, dorind să organizeze un marș cetățenesc pentru mediu.
Încercarea de a rezista este susținută și de autorități și de lideri politici. Autoritățile din New York și Armata Statelor Unite, de exemplu, investesc în continuare în energii regenerabile. Totodată, Al Gore a anunțat că va organiza propriul summit despre schimbări climatice, după ce autoritățile centrale l-au anulat pe cel în curs de planificare. Astfel de reacții sunt tot mai așteptate, pe măsură ce Trump înaintează cu planul său de a opri lupta împotriva încălzirii globale.
