Construirea unui nou baraj, refacerea sistemelor de irigatii si reimpaduririle sunt cateva masuri care vor fi luate, in judetul Prahova, in cadrul planului pentru combaterea efectelor secetei, a declarat Aurel Anghel, directorul Directiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Prahova. Pe baza studiilor pedologice, sepecialistii DADR Prahova si ai altor institutii cu atributii in domeniu, lucreaza in prezent la un plan de masuri pe baza caruia sa se poata fundamenta strategia nationala pe termen scurt si mediu privind reducerea efectelor secetei.
Zona avuta in vedere pentru construirea noului baraj este situata in apropierea orasului Azuga, iar proiectul de realizare a acestui baraj are o vechime de aproape trei decenii. Specialistii propun ca, in afara barajului, sa fie construite si doua microhidrocentrale. Investitia, proiectata sa asigure 1.200 de litri de apa pe secunda, ar trebui sa rezolve, in primul rand, problema alimentarii cu apa a localitatilor de pe Valea Prahovei. Proiectul se ridica la aproximativ 138 de milioane de euro, iar executia sa ar urma sa dureze cinci ani. Refacerea sistemului de irigatii pe cele aproximativ 22.000 de hectare nu mai poate fi realizata deoarece, in prezent, mai exista instalatii functionale pe aproximativ 1.000 de hectare, restul fiind distruse.
Se propune, intr-o prima etapa, reabilitarea sistemelor de irigatii pe 7.600 de hectare. Cele mai necesare, dar si relativ mai usor de refacut, ar fi irigatiile de la Iazul Morilor, de pe raurile Teleajen si Prahova, cele de pe Leaot si din zonele Movila Vulpii si Draganesti, costurile totale fiind estimate la 358 de milioane de lei.
Planul de masuri mai prevede replantarea padurilor pe unele suprafete, atat cu rol de perdele forestiere de protectie, cat si pentru a salva terenurile degradate.
In acest sens s-a prevazut refacerea perdelelor forestiere in zonele Inotesti-Mizil si Zanoaga, dar si reconstructia ecologica forestiera a 40 de hectare de teren degradate, in comuna Berceni, si alte 20 de hectare in localitatea Lipanesti.
Un alt fenomen grav care accentueaza efectele secetei este degradarea solului. Se estimeaza ca peste 28.200 de hectare de teren agricol, reprezentand peste 10 % din suprafata arabila a judetului, au fost afectate de fenomene de eroziune de suprafata, iar alte 2.600 de hectare sunt distruse de fenomene de eroziune de adancime.
Alte aproximativ 7.400 de hectare sunt deteriorate de alunecari de teren vechi sau inca active.
Comisia judeteana care se ocupa cu realizarea planului de masuri cu propuneri pentru combaterea efectelor secetei este formata din reprezentantii mai multor institutii.
Foto: gardianul.ro
