Bruno Ribo, CEO ArcelorMittal Galati, a acordat in exclusivitate un interviu Green Report, in care declara ca investitiile in mediu ale combinatului siderurgic se cifreaza la 168 de milioane de dolari, cei mai multi bani fiind cheltuiti pentru reducerea emisiilor de praf.
Diminuarea emisiilor de CO2, reciclarea si valorificarea deseurilor, reducerea consumului de apa sau programele de CSR fac parte, de asemenea, din preocuparile legate mediu ale combinatului de la Galati.
Green Report: Ce vizeaza planul de actiuni pentru reducerea prafului, derulat de ArcelorMittal Galati?
Bruno Ribo: Intre 2002 si 2011, ArcelorMittal Galati a investit aproximativ 168 de milioane de dolari in programe pentru protectia mediului, axate in special pe fluxul primar. O parte importanta a acestor investitii a vizat reducerea emisiilor de praf la cos, rezultat in cadrul procesului de productie. Planul de actiune a vizat, printre altele, modernizarea echipamentului de desprafuire de la Masina de Aglomerare nr. 4, reducand, astfel, emisiile de praf de la 100mg/Nm3 la mai putin de 50mg/Nm3. Programul de protectie a mediului a vizat si modernizarea echipamentelor de desprafuire de la furnalele 4 si 5, construirea echipamentului de desprafuire secundara de la Otelaria nr. 1, precum si modernizarea electrofiltrelor de la Fabrica de Var nr. 1. Toate aceste proiecte au condus la reducerea emisiilor de praf cu peste 56%, comparativ cu nivelul din 2007.
G.R.: Cu cat ati diminuat emisiile de CO2 in ultimii 2 ani?
B.R.: Reducerea emisiilor de CO2 este de aproximativ 50%, in comparatie cu 2009. Am reusit sa obtinem acest rezultat prin intermediul programelor de crestere a eficientei energetice a instalatiilor noastre tehnologice care includ, printre altele, lucrarile efectuate in cadrul programului de modernizare a Furnalului nr. 5, precum si scaderea consumului de materii prime (reducerea consumului de cocs la elaborarea fontei, gaze naturale, minereu de fier).
G.R.: Ce cantitate si ce tipuri de deseuri au fost generate, in 2011, de ArcelorMittal Galati?
B.R: In cadrul procesului tehnologic, ArcelorMittal Galati genereaza doua tipuri de deseuri: inerte, cele care nu prezinta un pericol pentru sanatate si cele periculoase. Din prima categorie, in 2011, au fost generate aproximativ 550.000 tone din procesul tehnologic si aproximativ 200.000 tone ca urmare a programului de demolari si investitii.
G.R.: Cum valorificati deseurile din combinat?
B.R.: In conformitate cu politica noastra interna, principala prioritate este valorificarea si reciclarea deseurilor generate. Rezultatele raportate pana in prezent sunt foarte bune, astfel ca am reciclat mai mult de 97% din cantitatea totala de deseuri generate, intern si extern. Din 2010, anumite materiale considerate ca fiind deseuri in trecut (zgura de furnal, zgura de otelarie) fac parte din categoria produselor secundare in conformitate cu noua legislatie. Programul REACH (inregistrarea, evaluare, autorizare si limitarea substantelor chimice) a fost inregistrat, iar utilizarea sa se afla sub incidenta impusa de Agentia Europeana pentru Produse Chimice (ECHA).
G.R: Ce se intampla cu deseurile periculoase?
B.R.: Referitor la a doua categorie, cea a deseurilor periculoase, ArcelorMittal Galati a generat aproximativ 750 de tone in cadrul procesului tehnologic (ulei uzat,vaseline uzate, slam de laminor). Din aceasta categorie am vandut 10%, in special ulei uzat, iar restul a fost eliminat de catre companiile autorizate. Legislatia din Romania si cea europeana sunt foarte stricte in acest domeniu, iar compania noastra o respecta in totalitate.
G.R.: Cati copaci au fost plantati prin programul de impadurire?
B.R.: In 2007, ArcelorMittal Galati a demarat un program de impadurire, atat a zonelor din apropierea combinatului, cat si in interiorul sau. Pana acum, in cadrul programului, au fost plantati aproximativ 200.000 de copaci.
G.R.: Prin ce mijloace limitati consumul de apa in procesul de productie?
B.R.: Consumul de apa s-a redus in anul 2011, fata de cel din 2010, cu aproximativ 21%. Aceasta performanta s-a obtinut prin implementarea unui program special, care a constat in identificarea si eliminarea pierderilor de apa, controlul consumului de apa prin monitorizare continua, cresterea gradului de recirculare a apei, precum si eficientizarea modului de functionare a instalatiilor de tratare a apei.
G.R.: Cum se implica ArcelorMittal Galati in viata comunitatii?
B.R.: In 2011, ArcelorMittal Galati a continuat programele de responsabilitate sociala, in linie cu strategia Grupului. In prezent, ne axam in principal pe educatie si sanatate. Compania s-a alaturat unor proiecte noi, precum sprijinirea cursurilor special destinate profesorilor din Galati, in parteneriat cu International Baccalaureate, continuand in acelasi timp proiectul „Spitalul prieten al copilului”, impreuna cu UNICEF, dar si premierea elevilor olimpici din judetul Galati. In prezent, suntem in curs sa achizitionam si sa donam mese chirurgicale de ultima generatie pentru Sectia de Arsi a Spitalului Judetean de Urgenta Galati. De asemenea, sprijinim comunitatile prin donarea de zgura pentru construirea drumurilor comunale.
G.R.: Mai exista riscuri de poluare, de dimensiunile celei de la Malina?
B.R.: In acest moment, balta Malina cu cele doua componente ale sale, raul Malina si iazul tehnologic Malina, sunt reglemetate prin autorizari speciale. Deoarece perimetrul este operat in siguranta, ArcelorMittal Galati a obtinut autorizatii speciale de la Compania Nationala Apele Romane, in baza unui proiect amplu ce se desfasoara in perioada 2011 – 2014. Prin intermediul acestui program, am reusit sa realizam protectia baltii piscicole si a barajului sau natural, regularizarea canalului de legatura dintre Malina Nord si Sud, zona de protectie (aproximativ 60 de metri) a canalului si stabilizare a versantului vestic al haldei de zgura. De asemenea, prin intermediul acestui proiect am rezolvat si problema alunecarilor care au avut loc in trecut pe halda de zgura.
G.R.: Va fi inchisa si ecologizata halda de zgura in 2014?
B.R.: In primul rand, halda de zgura ar trebui operata pana la ultima tona de material util. De aceea, consideram importanta reevaluarea deciziei luate in 2005. Inchiderea haldei va fi realizata in conformitate cu legislatia romana. In acest moment, cele 45 de milioane de zgura care ar ramane la finele perioadei de exploatare a haldei (2014) si care pot fi utilizate, ar trebui acoperite cu sol vegetal, iar, apoi, plantata iarba si copaci. Costurile vor fi foarte mari, aproximativ 4-5 milioane de euro, dar zgura va continua sa existe acolo. Singura solutie viabila este continuarea operarii haldei de zgura, pana cand vom reusi sa eliminam intreaga cantitate.
G.R.: Zgura din halda este radioactiva?
B.R.: Zgura depozitata in halda nu este radioactiva, lucru atestat de masuratorile de specialitate efectuate de expertii ArcelorMittal Galati in laboratorul specializat in teste de radioactivitate. De asemenea, toate materiile prime care ajung in combinat sunt verificate incontinuu cu ajutorul echipamentelor speciale. Mai mult, prin adoptarea acestor masuri, orice posibilitate de contaminare este exclusa.
G.R.: Unde au fost depozitate reziduurile din halda de smoala?
B.R.: Activitatea de ecologizare a haldei de smoala a fost gestionata de o companie agreata. Aceasta a constat in sortarea si valorificarea smoalei, sortarea amestecului smoala cu pamant si transportul in fostul depozit de carbuni, avand drept scop valorificarea ca material combustibil alternativ utilizat in fabricile de ciment.
G.R.: Cat a costat ecologizarea acestei halde?
B.R.: Etapa finala a proiectului a constat in umplerea haldei cu pamant proaspat si plantarea de gazon, costul total al investitiei a fost de aproximativ 1 milion de euro.
Citeste si: Halda fostului Sidex, vecina cu o arie protejata
Zgura de la ArcelorMittal, buna pentru autostrazi
ArcelorMittal: "Contractele cu Hidroelectrica, legale"
