Populaţiile de insecte se află într-o scădere continuă, ceea ce i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să ia în calcul faptul că este posibil ca schimbările climatice, pesticidele și schimbările destinaţiei terenurilor să nu poată explica pe deplin declinul populațiilor de insecte din Germania. Astfel, cercetătorii din cadrul Institutului de Ecologie a Apelor Dulci și Pescuitului în Apele Interioare din Leibniz (IGB) au descoperit acum că regiunile care au înregistrat un declin puternic al insectelor zburătoare au, de asemenea, niveluri ridicate de poluare a luminii.
Multe studii sugerau deja că noaptea artificială are efecte negative asupra insectelor, iar oamenii de știință ar trebui să acorde mai multă atenție acestui factor atunci când explorează cauzele declinului populației de insecte în viitor.
„Biomasa insectelor zburătoare a scăzut cu mai mult de 75%” – această cifră alarmantă a foat prima pagină a știrilor în toamna anului 2017. Studiul, publicat în 2017, a analizat tendințele biomasei insectelor zburătoare în zonele protejate selectate din peisajul agricol în ultimii 27 ani, și a concluzionat că schimbările climatice și ale habitatelor sunt de vină pentru declinul populațiilor de insecte. În același timp, aceștia au subliniat că aceşti factori au avut un impact parţial şi că nu sunt în măsură să explice pe deplin acest declin drastic.
Lumina la momentul nepotrivit distruge echilibrul ecosistemelor
În mod clar, o sarcină pentru oamenii de știință din grupul de cercetare de la IGB a fost problema poluării luminoase. Aceştia ştiau din studiile anterioare că iluminatul artificial pe timp de noapte afectează puternic numărul de insecte și comunitățile de insecte. Prin urmare, echipa condusă de cercetătorul IGB, Dr. Maja Grubisic, şi-a îndreptat atenţia către locațiile din zonele implicate în studiul din 2017: zonele din regiunile care au un nivel mai ridicat decât poluarea cu lumină.
„Jumătate dintre speciile de insecte sunt nocturne, depind de întuneric și de lumina naturală din lună și de la stele pentru a se orienta și mișca sau pentru a scăpa de prădători și pentru a-și îndeplini sarcinile de noapte de a căuta hrană și de a se reproduce. Poluarea lumninoasă pe timp de noapte perturbă acest comportament natural și are un impact negativ asupra șanselor lor de supraviețuire „, explică Maja Grubisic punctul de pornire al anchetei.
Oamenii de știință au analizat toate studiile recente privind efectele luminii artificiale pe timp de noapte asupra insectelor și au constatat că există dovezi puternice care sugerează o legătură credibilă între poluarea luminoasă și declinul populațiilor de insecte. De exemplu, insectele zburătoare sunt atrase de lumini artificiale – și, în același timp, sunt îndepărtate din alte ecosisteme – și mor din cauza epuizării sau pentru ca devin pradă ușoară. În plus, rândurile de lumină împiedică răspândirea insectelor zburătoare; provocând o lipsă a schimbului genetic în cadrul populațiilor fragmentate de insecte care ar putea reduce rezistența lor la alte influențe negative asupra mediului, mai ales în zonele agrare.
Un declin al populației de insecte în zonele agricole – care reprezintă nu mai puțin de 11% din totalul terenurilor la nivel mondial – nu înseamnă doar o scădere a diversității speciilor, dar pune în pericol şi rolul pe care ecosistemele le au: de exemplu există mai puţine molii, muşte şi gândaci care să polenizeze plantele.
De asemenea, există schimbări privind apariția și comportamentul dăunătorilor, cum ar fi afidele (păduchi de plante) sau dușmanii lor, cum ar fi gândacii și păianjenii. Aceste schimbări pot perturba echilibrul acestui sistem bine reglat. În plus, lumina artificială noaptea poate avea, de asemenea, un impact direct asupra creșterii și timpului de înflorire a plantelor.
„Studiul nostru arată că lumina artificială pe timp de noapte este prezentă și poate avea efecte complexe în zonele agricole, cu consecințe necunoscute pentru biodiversitate și producția agricolă. Prin urmare, poluarea luminoasă ar trebui considerată în general o perturbare ecosistemică potențială în studiile viitoare, în care pot fi luate măsuri practice pentru a reduce preocupările legate de mediu”, spune dr. Franz Hoelker, șeful grupului de la IGB.
