Capacitatea unei insecte de a găsi hrană și un partener de cuplu este redusă atunci când antenele lor sunt contaminate de particulele provenite de la industrii, transport, incendii de vegetație și alte surse de poluare a aerului.
Profesorul Mark Elgar de la Universitatea Melbourne, coautorul studiului publicat în revista Nature Communications, a declarat că această cercetare avertizează oamenii asupra unui risc potențial semnificativ pentru populațiile de insecte, arată ScienceDaily.
„Deși știm că expunerea la particulele din aer poate afecta sănătatea organismelor, inclusiv a insectelor, cercetarea noastră arată că aceasta reduce și abilitatea insectelor de a detecta mirosurile pentru a găsi hrană și parteneri„, a declarat profesorul Elgar. „Aceasta ar putea duce la scăderea populațiilor, inclusiv după incendiile de vegetație și în habitate aflate la mare distanță de sursa de poluare. Pe lângă faptul că sunt creaturi fascinante, multe insecte au un rol critic în polenizarea plantelor – inclusiv a aproape toate culturile de care depindem pentru hrană – și în descompunerea materialelor în descompunere și reciclarea nutrienților.”
Echipa de cercetare a efectuat mai multe experimente legate de acest subiect:
Cu ajutorul unui microscop electronic de scanare, au descoperit că, odată cu creșterea poluării aerului, pe antenele sensibile ale muștelor de casă se acumulează mai multe particule. Acest material constă în particule solide sau picături lichide suspendate în aer și poate include metale grele toxice și substanțe organice provenite din cărbune, petrol, benzină sau incendii de lemn.
Au expus muștele de casă timp de doar 12 ore la niveluri variate de poluare a aerului în Beijing și apoi le-au plasat într-un labirint în formă de Y. Muștele necontaminate alegeau în mod tipic brațul labirintului care conținea mirosul de hrană sau feromonii sexuali, în timp ce muștele contaminate alegeau un braț la întâmplare, cu o probabilitate de 50:50.
Testele neuronale au confirmat că contaminarea antenelor reduce semnificativ intensitatea semnalelor electrice legate de miros trimise spre creierul muștelor – capacitatea lor de a detecta mirosurile era afectată.
În plus, cercetările continue în zone afectate de incendii de vegetație din Victoria rurală au arătat că antenele diverselor insecte, inclusiv a albinelor, viespilor, molii și specii de muște, sunt contaminate cu particule de fum, chiar și la distanțe considerabile față de frontul de incendiu.
Antenele insectelor au receptori olfactivi care detectează moleculele de miros emanate de o sursă de hrană, un potențial partener de cuplu sau un loc potrivit pentru depunerea ouălor. Dacă antenele unei insecte sunt acoperite cu material particulat, se creează o barieră fizică care împiedică contactul între receptorii de miros și moleculele de miros din aer.
„Atunci când antenele lor se înfundă cu particule de poluare, insectele au dificultăți în a detecta hrana, un partener sau un loc pentru a-și depune ouăle, ceea ce duce la scăderea populațiilor„, a declarat profesorul Elgar.
„Circa 40% din suprafața terestră a Pământului este expusă la concentrații de particule de poluare a aerului care depășesc media anuală recomandată de Organizația Mondială a Sănătății. În mod surprinzător, aceasta include multe habitate îndepărtate și relativ nepoluate și zone de importanță ecologică – deoarece materialul particulat poate fi transportat pe mii de kilometri de curenții de aer„, a adăugat profesorul Elgar.
Citește și: De ce să îmi pese de niște goange? Dispariția albinelor ridică o problemă de securitate alimentară
