Prezent la conferința Mobility organizată ieri de Green Report, jurnalistul și ciclistul Lucian Mîndruță și-a exprimat indignarea față de cei care consideră că este dreptul lor să circule cu mașina în București. Reacția sa a generat o dezbatere despre drepturi și libertăți (libertatea de a alege mijlocul de transport vs. dreptul de a respira aer curat), despre soluții de mobilitate alternativă existente și despre surse de finanțare pentru scalarea lor.
Jurnalistul și ciclistul Lucian Mîndruță s-a declarat dezamăgit de direcția în care merg lucrurile în București și în alte orașe, în ceea ce privește mobilitatea urbană.
Tradițional, cicliștii reprezintă un tip de populație care nu contează, care este în afara zonei de mitocani din care își extrage puterea locală fiecare administrație. Nu am văzut și nu cred că voi vedea vreodată un primar în România care să își riște cariera politică și să spună: „Gata cu mașinile! Dați-vă jos din mașini, de mâine mergeți cu bicicleta.
Jurnalistul a reproșat autorităților modul în care înțeleg să stimuleze dezvoltarea transportului alternativ. Potrivit lui, soluția este impunerea unor măsuri îndrăznețe.
Dacă vrei să impulsionezi bicicleta, nu o faci cu vouchere, nu cu piste, ci cu oameni care fac asta (merg cu bicicleta, n.r.). E vreun primar care să aibă curajul să pună o taxă de acces în centrul Bucureștiului? Nu. E vreun primar care are curajul să ne spună ce respirăm în centrul Bucureștiului? Nu.
Mîndruță a contestat argumentul adus de unii vorbitori ai conferinței, care susțineau că este dreptul fiecăruia să-și aleagă modalitatea de transport convenabilă pentru propriile nevoi.
Tu spui că oamenii au dreptul să se miște cu mașinile. Nu au dreptul să mă omoare obligându-mă să respir aer plin de dioxid de carbon și microparticule. Nu vreau să interzicem mașinile. Dar să nu avem nicio tentativă de limitare de spaima că îți pierzi cariera politică?
Părerea i-a fost împărtășită de Ramona Brad, Director de Program în cadrul 2035 Tabacco-Free Romania Initiative. Aceasta a vorbit despre responsabilitatea pe care o avem la nivel individual pentru aerul comun și pentru spațiul comun.
Atunci când este vorba despre lucruri care afectează libertăți stipulate în Constituție, respectiv dreptul la sănătate, când vorbim despre acțiuni ale mele care pot afecta acest drept al tău, nu mai vorbim de drepturi acolo, vorbim despre obligația statului de a legifera și de a adopta o strategie care să îmi protejeze cetățenii și să le asigure calitatea vieții și a aerului pe care îl respiră.
Strategii care ar putea aduce miliarde de euro autorităților
Încurajarea mersului pe bicicletă ar putea aduce autorităților din Europa venituri de 513 miliarde de euro, potrivit Ralucăi Fișer, Vicepreședinte al Federației Europene de Ciclism și Președinte al Asociației Green Revolution.
Oamenii care merg cu bicicleta aduc beneficii de 1.000 de euro pe cap de locuitor european pe an. Beneficiile se traduc în beneficii de mediu, sănătate, locuri muncă oferite și partea de infrastructură.
Este motivul pentru care organizațiile pe care le reprezintă cer introducerea unei strategii europene de ciclism, prin care să se deblocheze 6 miliarde de euro din fonduri europene, pentru promovarea a ceea ce ea numește „active mobility”.
Soluții alternative există. Ele trebuie însă scalate
Dacă pe de o parte speakerii au reproșat autorităților lipsă de profesionalism și de cooperare, tot ei au propus și soluții.
Demis Ghindeanu, CEO Pony Car Sharing, este cel care a adus în România conceptul de car-sharing. Acesta presupune identificarea și accesarea mașinilor parcate în apropierea clientului, prin intermediul unei aplicații, și predarea lor prin simpla parcare într-un loc public. Demis Ghindeanu a atras atenția că ne folosim mașina doar 5-10% din timp, iar în rest o ținem parcată. În schimb, atunci când oamenilor li se pune la dispoziție o soluție de car-sharing, aceștia sunt dispuși să își vândă mașinile sau chiar să nu își mai cumpere. S-a întâmplat în San Francisco, unde, la nouă luni după introducerea unui sistem similar ceui propus de el în România, s-au calculat beneficiile: 21.000 de kilometri neparcurși, 2.725 de litri de benzină neconsumați și 9.000 de kilograme de emisii evitate.
Un alt tip de soluție este cel oferit ca exemplu de Claudiu Butacu, Președintele Asociației EFdeN. Împreună cu echipa sa, a dezvoltat o stație de încărcare pentru mașinile electrice, care funcționează cu energie regenerabilă obținută de panouri solare. Astfel, a vrut să demonstreze că alimentarea mașinilor electrice cu energie verde este posibilă.
Dacă Demis și Claudiu au oferit soluții alternative pentru mersul cu mașina, Raluca Fișer a vorbit despre un proiect de bike-sharing intitulat I’Velo. Aceasta susține că, prin intermediul lui, 1.6 milioane de oameni din 10 orașe ale României au putut folosi bicicleta.
Mihaela Toader, Director în cadrul Direcției Generale de Analiză, Programare și Evaluare din Ministerul Fondurilor Europene, crede că, fără implicarea autorităților publice, astfel de proiecte vor rămâne doar „niște bule, dar nu vor reuși să generalizeze efectul pentru întreaga societate”. Propune însă soluții.
Cum finanțăm proiectele de mobilitate urbană
Mihaela Toader a punctat importanța pe care Ministerul Fondurilor Europene o acordă mobilității urbane, în cadrul programelor operaționale.
Am alocat 1,6 miliarde de euro fonduri UE, plus contribuția publică națională aferentă, pentru a susține mobilitatea urbană și scăderea emisiilor de carbon în zonele urbane.
Reprezentanta ministerului a amintit că există 3 apeluri în valoarea de 450 de milioane de euro, valabile până în martie 2018, pentru autorități locale din orașele care nu sunt municipii de județ; și încă 29 de milioane puse la dispoziția fiecărui municipiu de județ. Autoritățile pot folosi fondurile pentru proiecte de mobilitate urbană stabilite pe plan local, însă reprezentanții ministerului vor favoriza proiectele care „descurajează utilizarea autoturismelor, amenajarea de piste pentru biciclete și zone verzi, cât și dezvoltarea transportului în comun.”
Dezbaterea a avut loc în cadrul conferinței pe tema mobilității organizată de publicația Green Report. Puteți găsi mai multe detalii despre aceasta pe site-ul Conferințelor Green Report, dar și pe Green Report.
