România este parte a convențiilor internaționale care reglementează protecția Mării Negre împotriva poluării. Cu toate acestea, România a efectuat în 2023 numai 8,8% din inspecțiile obligatorii asupra navelor, sub pragul minim impus de UE de 15%, o aplicare insuficientă a reglementărilor privind controlul poluării în porturile sale, potrivit unui raport al Curții Europene de Conturi.
Din cele 22 de state europene costiere analizate, numai șase au depășit 15%, iar pe primul loc se află Bulgaria – cu un record de 56,7% dintre controale efectuate în 2023.
România raportează către UE date despre contaminarea apei și poluarea cu deșeuri marine, dar există lacune în corelarea poluării cu sursele sale specifice.
În ceea ce privește monitorizarea navelor și controlul emisiilor, România face parte din sistemul CleanSeaNet al Agenției Europene pentru Siguranță Maritimă (EMSA), care utilizează sateliți pentru a detecta eventuale deversări ilegale de petrol și alte poluanți în Marea Neagră. În dreptul României, sunt semnalate 205 incidente posibile între 2022 și 2023 din peste 7.700 în total la nivelul tuturor țărilor analizate.
Totuși, România participat la programele EMSA pentru monitorizarea emisiilor de gaze de eșapament de la nave, dar nu a raportat încălcări semnificative.
Totodată, țara noastră este obligată să implementeze Directiva UE 2019/883, care prevede crearea de instalații portuare pentru preluarea deșeurilor generate de nave.
Într-un raport publicat în 2019, Agenția Europeană de Mediu (AEM) a constatat că 80% din apele marine ale UE erau „zone problematice” din punctul de vedere al contaminanților, iar aproximativ 75% erau poluate cu deșeuri marine.
În 2023, gradul de conformitate al României cu această directivă a fost sub nivelul optim, ceea ce ar putea însemna deficiențe în colectarea și gestionarea deșeurilor maritime.
Politicile de combatere a deșeurilor de pescuit impun răspunderea extinsă a producătorilor pentru deșeurile provenite din unelte de pescuit din plastic. Nu există încă un sistem clar de reciclare și gestionare a plaselor de pescuit abandonate, pierdute sau aruncate în Marea Neagră.
România este eligibilă pentru fonduri UE destinate îmbunătățirii infrastructurii portuare și protejării mediului marin, inclusiv prin Fondul European pentru Afaceri Maritime, Pescuit și Acvacultură.
Nu există mențiuni specifice privind proiecte derulate în România finanțate din aceste surse, ceea ce poate indica fie o implementare întârziată, fie o utilizare redusă a fondurilor disponibile.
Situația generală la nivelul UE
Chiar dacă legislația UE s-a îmbunătățit și este uneori chiar mai strictă decât reglementările internaționale, punerea ei în aplicare de către cele 22 de state membre costiere ale UE lasă de dorit, iar navele și vasele continuă să polueze apele maritime ale UE, avertizează Curtea de Conturi Europeană.
Acțiunile de prevenire, de combatere, de urmărire și de sancționare a diferitelor tipuri de poluare cauzată de nave nu se ridică la înălțimea așteptărilor, susțin auditorii.
Normele internaționale din domenii precum poluarea cu hidrocarburi, epavele și emisiile de sulf sunt integrate în legislația UE – uneori cu cerințe chiar mai stricte. Auditorii UE avertizează însă că există, în continuare, unele lacune pe care UE trebuie să le remedieze, în special în ceea ce privește riscurile de poluare.
De exemplu, armatorii pot în continuare să eludeze obligațiile de reciclare a navei lor arborând pavilionul unei țări din afara UE înainte de dezmembrarea navei.
„Poluarea mărilor cauzată de nave rămâne o problemă majoră și, în pofida unor îmbunătățiri în ultimii ani, acțiunile UE nu reușesc cu adevărat să ne scoată din apele tulburi. ‘În realitate, având în vedere că, potrivit estimărilor, peste trei sferturi din mările europene sunt afectate de poluare, ambiția de a reduce la zero poluarea pentru a proteja sănătatea oamenilor, biodiversitatea și stocurile de pește pare a fi în continuare un miraj greu de atins”,
a declarat Nikolaos Milionis, membrul Curții responsabil de acest audit.
Auditorii observă, de asemenea, că țările din UE nu folosesc suficient instrumentele pe care UE le-a pus la dispoziție pentru a le ajuta să combată poluarea cauzată de nave: de exemplu, o rețea de nave de intervenție în caz de scurgeri de petrol și detectarea cu ajutorul dronelor.
Un exemplu elocvent în acest sens este Serviciul european de monitorizare prin satelit a deversărilor de petrol (CleanSeaNet) pentru supravegherea și detectarea timpurie a posibilelor incidente de poluare. În perioada 2022-2023, acest serviciu a identificat în total 7.731 de posibile scurgeri în apele maritime ale UE, în principal în Spania (1 462), Grecia (1.367) și Italia (1.188).
Auditorii UE au constatat, însă, că statele membre au reacționat la mai puțin de jumătate dintre aceste alerte și au confirmat poluarea în doar 7% din cazuri – una dintre explicații pentru acest fapt fiind intervalul de timp dintre captarea imaginii prin satelit și verificarea efectivă a poluării.
CITEȘTE ȘI:
Cel mai mare iaht din lume care va studia oceanele a părăsit şantierul naval VARD din Tulcea – VIDEO
