Politicile privind schimbările climatice sunt tergiversate de mulți lideri europeni din cauza ascensiunii partidelor de extremă dreapta, se arată într-o analiză a publicației politico.eu.
Verde…, dar parcă nu suficient de verde pentru a-și pierde alegătorii – aceasta este dilema pe care o au liderii europeni, de la Paris, Londra și Berlin, în timp ce conturează politici menite să atingă neutralitatea climatică până la mijlocul secolului, fără a provoca o reacție negativă din partea electoratului. Liderii din cele mai mari capitale europene au motive să fie îngrijorați, în condițiile în care aproape toată populația Europei respiră aer toxic. În multe țări, partidele de extremă dreapta au renunțat la angajamentele de a ieși din Uniunea Europeană (Brexit-ul s-a dovedit a fi un eșec) și trec, în schimb, la denunțarea politicilor privind schimbările climatice pe care le consideră costisitoare și dăunătoare alegătorului obișnuit. Iar asta s-ar putea dovedi a fi o formulă de succes în alegerile europene de anul viitor.
Politicienii își schimbă discursul privind schimbările climatice
Ultimul lider care și-a adaptat politicile privind schimbările climatice la gusturile electoratului este președintele francez Emmanuel Macron. El a prezentat o politică de tranziție ecologică pentru care a alocat o sumă semnificativă, în timp ce totuși minimaliza sancțiunile. O abordare similară a avut și Joe Biden, care a alocat 369 de miliarde de dolari pentru inițiative ecologice – cel mai mare pachet de cheltuieli vreodată pentru acțiuni climatice – în încercarea de a contracarat opoziția republicană. În Marea Britanie, premierul Rishi Sunak și-a prezentat programul pentru a atinge neutralitatea climatică fără a impune „costuri semnificative pentru omul de rând”. În Germania, guvernul era cât pe ce să se destrame din cauza scandalului privind pompele de căldură. Legea care prevedea înlocuirea sistemelor de încălzire care folosesc combustibilii fosili cu pompe de căldură alimentate de energie regenerabilă a fost edulcorată pentru a nu pierde voturi în favoarea partidelor extremiste care au exploatat politic neînțelegerile din coaliția de guvernare aflată la putere în Germania. A fost și motivul care l-a făcut pe ministrul german de Finanțe, Christian Lindner, să critice regulile europene privind protejarea mediului care impun costuri semnificative pentru populație.
Schimbări climatice și calcule electorale
Emmanuel Macron are încă vizibile ,,cicatricile politice” ale revoltei Vestelor Galbene, care a izbucnit în 2018 după o creștere prost planificată a prețurilor la carburanți. El este îngrijorat de ascensiunea partidului extremist condus de Marine Le Pen, care s-a opus politicilor verzi ale Comisiei Europene și care încearcă să atragă votanții din zonele rurale și periferice atacând Bruxelles-ul cu privire la problemele climatice. Potrivit sondajelor, partidul lui Marine Le Pen va câștiga cele mai multe mandate în Parlamentul European, urmat de formațiunea lui Macron, Renaissance.
În Marea Britanie, premierul Sunak dorește să împiedice ascensiunea lui Keir Starmer din partea laburiștilor, pe care îl prezintă drept un adept al politicilor verzi care ,,a pierdut însă contactul cu realitatea”. El se confruntă, de asemenea, cu o grupare din cadrul Partidului Conservator care a militat pentru relaxarea obiectivelor climatice.
La Berlin, coaliția de guvernare se uită cu teamă la sondajele de opinie care arată creșterea constantă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). Formațiunea neagă faptul că activitatea umană este responsabilă pentru schimbările climatice, iar liderul său parlamentar, Alice Weidel, a numit politica guvernului cu privire la pompele de căldură un „masacru”.
Așadar, rezistența față de Pactul Verde European ia amploare pe întreg continentul, cu doar două luni înainte de o conferință crucială în Dubai privind schimbările climatice și cu mai puțin de un an înainte de votul pentru Parlamentul European.
Citește și:
