Noul episod al podcastului Green Report îl are ca invitat pe Vladimir Kalinov, vicepreședintele Raiffeisen Bank, care are o experiență de peste 15 ani în creditare și risc bancar. Discuția se concentrează pe o analiză a perspectivelor sistemului bancar în susținerea tranziției verzi, subliniind necesitatea de a finanța infrastructuri ecologice, educarea publicului cu privire la alegerile financiare sustenabile, precum și importanța colaborării între instituțiile financiare, autorități și clienții finali pentru succesul acestui proces.
Într-o eră în care schimbările climatice și provocările economice se impun tot mai mult pe agenda globală, sustenabilitatea devine o prioritate nu doar la nivel de politici publice, ci și în sfera privată.
Iar pentru a transforma viziunile verzi în realități, un element esențial este finanțarea.
În acest context, activitatea bancară joacă un rol fundamental, fiind partenerul de încredere care poate ghida atât companiile, cât și persoanele fizice în direcția unui viitor sustenabil.
Vladimir Kalinov, vicepreședinte al Raiffeisen Bank, subliniază că, indiferent de avansul tehnologic, consultanța umană rămâne esențială în procesul de gestionare financiară, ajutându-ne să navigăm complexitatea investițiilor în sustenabilitate.
Articolul de față explorează modul în care instituțiile financiare pot sprijini tranziția spre o economie verde, oferind soluții inovative și adaptate nevoilor actuale.
Taxonomia verde
Taxonomia verde reprezintă un instrument esențial pentru redefinirea economiei europene în contextul angajamentelor climatice asumate prin Acordul de la Paris și Pactul Verde European.
Aceasta oferă un cadru clar pentru a determina ce activități economice pot fi considerate sustenabile, ghidând astfel tranziția către un viitor cu emisii reduse de carbon.
Prin taxonomia verde, Uniunea Europeană urmărește să asigure o aliniere între sectoarele economice și obiectivele sale de mediu, incluzând reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, conservarea biodiversității și promovarea economiei circulare.
Instrumentul funcționează ca o busolă strategică, dar implementează și un standard comun care să faciliteze coordonarea și să încurajeze investițiile masive necesare acestei transformări.
Taxonomia verde devine, astfel, un punct de plecare pentru o economie mai curată, adaptată provocărilor climatice globale.
Care este rolul băncii?
„Civilizațiile cele mai dezvoltate trebuie să-și asume resonsabilitatea poluării. Ca să ajungem acolo este foarte important să înțelegem rolul fiecăruia.” – susține Vladimir Kalinov
Sistemul bancar joacă un rol esențial în tranziția către o economie verde, fiind principalul mecanism prin care deciziile politice și obiectivele climatice asumate de Uniunea Europeană sunt traduse în acțiuni economice concrete.
Practic, băncile devin veriga principală între politicile publice și sectorul privat, asigurând finanțarea necesară pentru transformarea profundă a economiei.
Uniunea Europeană a stabilit obiective ambițioase, precum reducerea emisiilor de carbon și atingerea neutralității climatice până în 2050.
Aceste ținte impun investiții masive în economia verde, iar sistemul financiar este cel care dirijează fondurile către sectoarele prioritare.
La nivel european, se estimează că tranziția necesită investiții de aproximativ 1,2 trilioane de euro anual.
Totuși, această tranziție nu se limitează doar la injecția de capital.
Este vorba, în primul rând, de o schimbare de guvernanță corporativă și de o adaptare culturală în rândul agenților economici.
Transformarea implică acceptarea unor costuri inevitabile, pe care atât companiile, cât și societatea, trebuie să și le asume.
„Pașii pe care îi vom face în viitor vor veni cu un cost care este imposibil de evitat. Nimănui nu-i place să piardă din ce produce și este un cost pe care noi trebuie să ni-l asumăm toți, ca societate, pentru că este prețul pe care trebuie să-l plătim ca să avem unde să trăim”, a spus Kalinov
Costul tranziției către o economie verde se reflectă, inevitabil, asupra consumatorului final, dar aduce cu sine beneficii pe termen lung care merită luate în considerare.
De exemplu, în sectorul locuințelor verzi, inițiative precum programul de credit ipotecar verde au fost lansate pentru a încuraja achiziția de locuințe eficiente energetic.
Deși inițial clienții percepeau un cost mai ridicat la achiziție, pe termen lung, întreținerea acestor locuințe este semnificativ mai ieftină.
Aceasta subliniază importanța educării pieței.
Nu valoarea investiției inițiale este cea care ar trebui să ne preocupe, ci costul total al întreținerii pe durata de viață a locuinței.
De-a lungul timpului, o astfel de schimbare de mentalitate devine esențială pentru a înțelege beneficiile reale ale tranziției.
În același timp, trebuie să recunoaștem bagajul cultural și economic din trecut care influențează percepția actuală.
În perioada comunistă, standardele de viață erau limitate, iar ceea ce era considerat suficient atunci nu mai corespunde aspirațiilor de astăzi.
Această tranziție, atât economică, cât și culturală, implică o adaptare dificilă, dar necesară, care va oferi, pe termen lung, un stil de viață mai sustenabil și mai echilibrat.
Programul Banking 1:1
Acum doi ani, Raiffeisen Bank a lansat programul Banking 1:1, o inițiativă care pune accent pe educația financiară a clienților.
Scopul acestui program este de a-i ajuta pe consumatori să înțeleagă și să utilizeze corect produsele bancare, reducând astfel costurile suplimentare generate de lipsa de informare.
De exemplu, prin utilizarea adecvată a unui card de credit, clienții pot economisi bani și evita dobânzi inutile.
Pentru a sprijini această misiune, banca a dezvoltat și proiecte de informare precum podcasturile Money Bistro și Money Chat.
Acestea au fost gândite pentru a educa publicul în privința unor subiecte esențiale, precum utilizarea responsabilă a cardurilor de credit sau importanța disciplinei financiare.
După crizele economice din 2009-2010, pandemia de COVID-19 și contextul tensionat al războiului din Ucraina, comportamentul financiar al românilor a început să se schimbe.
Tot mai mulți consumatori se concentrează pe economisire, planificare financiară și crearea unor rezerve pentru viitor.
În prezent, există un interes crescut pentru soluții financiare care să susțină investițiile și planificarea pensiilor.
Perioada de vârf a productivității financiare, situată între 35 și 55 de ani, este crucială pentru acumularea resurselor necesare unei calități de viață stabile în timpul pensionării.
Riscul climatic în produsele bancare
În ultimii ani, fenomenele climatice extreme au devenit tot mai frecvente, iar acest lucru are un impact direct și asupra produselor financiare oferite de bănci.
Vladimir Kalinov subliniază că gestionarea riscurilor de mediu este o parte esențială a programelor de finanțare ale băncilor.
Aceste riscuri se reflectă atât în evaluarea proiectelor sustenabile, cât și în sprijinul acordat pentru dezvoltarea infrastructurii verzi.
Raiffeisen Bank, de exemplu, alocă peste 25% din portofoliul său corporate proiectelor de finanțare verde, iar pentru creditele ipotecare, ponderea este de aproximativ 40%.
Deși aceste investiții nu sunt lipsite de riscuri, ele asigură o durabilitate mai mare a proiectelor susținute, fie că vorbim despre clădiri verzi, vehicule electrice sau infrastructura necesară acestora.
În ciuda progreselor, implementarea și adaptarea la reglementările europene rămân o provocare majoră pentru întreg sistemul bancar.
„Regulamentele sunt complexe și nu întotdeauna avem toate datele necesare pentru a evalua exact riscurile sau beneficiile unor proiecte. De exemplu, la ora actuală nu există un registru central care să ne dea date exacte despre zonele în care sunt poziționate proiectele imobiliare,” explică Kalinov.
Comparativ cu alte sisteme bancare din Europa, tranziția către un portofoliu financiar verde avansează încet, fiind condiționată de reglementări stricte, raportări complexe și necesitatea de a construi o bază solidă pentru viitoarele proiecte sustenabile.
Băncile joacă un rol de lider în construcția unei infrastructuri durabile, fiind în prima linie a cerințelor legate de certificarea verde și producerea acestor certificate.
Vladimir Kalinov explică faptul că, deși în trecut unele bănci nu înțelegeau necesitatea unor astfel de abordări, în prezent, învățarea și adaptarea la aceste cerințe sunt esențiale.
Clienții au învățat să accepte că anumite standarde sunt obligatorii, iar partenerii internaționali au întâmpinat aceleași provocări.
„Este un proces de învățare continuă, care nu se poate face peste noapte. Este nevoie de timp pentru a înțelege cum să construim corect și rapid în această direcție,” subliniază Kalinov.
În ciuda presiunii timpului, obiectivele ambițioase, cum ar fi atingerea neutralității climatice până în 2050, sunt necesare pentru a stimula schimbările esențiale în economie.
Cu toate acestea, rapoartele recente, cum ar fi cel al Programului Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP), Emission Gap [decalaj de emisii, n.red.] au arătat că atingerea obiectivului de limitare a încălzirii globale la 1,5 grade Celsius este din ce în ce mai puțin realizabilă.
Totuși, o cronologie provocatoare va motiva acțiunile și va încuraja soluțiile inovative.
Ce sunt obligațiunile verzi
Obligațiunile verzi reprezintă instrumente financiare emise de bănci sau alte entități pentru a atrage capital destinat exclusiv proiectelor care sprijină sustenabilitatea și tranziția către o economie verde.
Aceste obligațiuni sunt vândute pe piețele de capital, iar investitorii, în special cei cu portofolii mai mari, le pot cumpăra pentru a susține inițiative ecologice.
Banii obținuți din aceste emisii sunt alocați pentru finanțarea unor investiții verzi, cum ar fi construcția de infrastructură durabilă, locuințe eficiente energetic sau vehicule electrice.
Raiffeisen a realizat până acum șapte emisii de obligațiuni verzi, începând din 2021, și a strâns aproximativ un miliard de euro de pe piața de capital. Acești bani au fost direcționați exclusiv pentru finanțarea de proiecte sustenabile și verzi.
Brown business vs. Green Business
Europa se află într-o situație complicată în ceea ce privește reglementările și obligațiile legate de sustenabilitate.
„Brown business [afacere maro, n.red.]” vs. „Green business [afacere verde, n.red.]” reflectă diferențele fundamentale dintre afaceri tradiționale și cele sustenabile.
În timp ce reglementările europene impun obligații de sustenabilitate, cum ar fi standardele ESG [Mediul, Social, Guvernanță, n.red.], piețele care nu urmează aceleași reguli beneficiază de costuri mai mici pentru finanțare și pot menține afaceri tradiționale mai puțin costisitoare.
Acest avantaj competitiv al piețelor care nu se conformează reglementărilor verzi creează o provocare pentru băncile europene, care trebuie să își construiască expertiza necesară pentru a evalua riscurile asociate cu investițiile în proiecte sustenabile.
Reglementările și standardele de sustenabilitate impuse în Europa, deși pot adăuga costuri suplimentare, sunt necesare pentru susținerea unei economii durabile.
Totodată, echilibrul între „brown business” și „green business” trebuie să fie gestionat cu atenție.
În fața unor economii gigantice, precum China sau India, care au populații mult mai mari și o creștere economică rapidă, este dificil să prezicem dacă Uniunea Europeană va mai avea puterea de a impune reguli.
Totuși, Europa rămâne una dintre cele mai mari piețe de consum, având atât capacitate economică, cât și resurse financiare importante.
Inevitabil, prin măsurile adoptate și reglementările implementate, în special în piețele deja dezvoltate, se va crea o disciplină care va forța toți actorii economici să se alinieze.
În acest context, Uniunea Europeană joacă un rol esențial în conturarea reglementărilor și în accelerarea tranziției către o economie verde.
De asemenea, există o serie de instrumente de cofinanțare destinate proiectelor verzi, susținute de instituții internaționale precum Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială, care confirmă disponibilitatea capitalului necesar pentru a sprijini aceste inițiative durabile.
„Nu putem să spunem că există o problemă de capital. Ceea ce trebuie să facem acum este să înțelegem ce avem de făcut, cum putem face asta în mod profitabil și să înțelegem că banii au o valoare și pe termen scurt, și pe termen lung. Trebuie să ne uităm la un randament pe termen mediu-lung decât la unul pentru mâine”, subliniază Kalinov.
În opinia lui Kalinov, intrăm într-o etapă de dezvoltare economică mai apropiată de cea a țărilor deja dezvoltate, unde randamentele nu sunt chiar atât de ridicate, dar, pe de altă parte, și costul finanțării este unul mai scăzut.
Acesta este un fenomen normal, care se reflectă și în România, unde costurile de finanțare încep să se corecteze treptat.
Odată ce ajungem într-un stadiu de dezvoltare suficient de avansat, cu o piață funcțională, un sistem judiciar eficient și toate instrumentele necesare pentru o economie stabilă, vom putea să vedem o economie care funcționează în mod normal.
Stabilitatea guvernanței și predictibilitatea unui mediu economic sunt esențiale pentru succesul pe termen lung al afacerilor.
În acest context, antreprenorii au nevoie de un cadru în care pot să planifice și să dezvolte afaceri pe termen lung, fără a fi preocupați constant de schimbări bruște sau imprevizibile în legislație și reglementări.
Cea mai importantă caracteristică a acestui mediu este predicția: dacă mediul de afaceri este stabil, antreprenorii pot să dezvolte planuri de business clare și să își asume riscuri în cunoștință de cauză.
„Oamenii sunt inventivi și pot adapta soluții inovative la schimbările economice, dar au nevoie de stabilitate pentru a putea să își planifice activitățile multianuale”, spune Vladimir Kalinov.
Ce finanțări verzi oferă Raiffeisen
În ceea ce privește economia verde și sustenabilitatea, există mai multe domenii cheie care beneficiază de finanțare:
- clădiri verzi,
- transport sustenabil (cum ar fi vehicule electrice și infrastructura de încărcare),
- producție reciclabilă,
- surse de energie regenerabile,
- agricultura organică.
În ceea ce privește start-up-urile, Raiffeisen Bank susține inovarea prin programul Factory by Raiffeisen Bank, care finanțează start-up-uri, inclusiv în domeniul ESG (Environmental, Social, Governance).
Printre exemplele de succes se numără proiecte legate de transportul urban electric, care atrag tineretul și sunt în concordanță cu tendințele de dezvoltare a unui mediu mai sustenabil.
Cu toate acestea, în România, nu există în prezent un program clar pentru cercetare și dezvoltare [R&D, Research&Development, n.red] în înțelesul său clasic, ceea ce reprezintă un punct slab în sprijinul inovației pe termen lung, dar există pași care se fac în acest sens.
„Oamenii de afaceri din România, în special, autohtoni deja ajung la un nivel unde înțeleg că vine momentul în care trebuie să dea ceva înapoi în societate. Văd deja multe inițiative care se duc în această direcție.” – subliniază Kalinov
Automatizarea unor operațiuni și servicii
„Întodeauna există și elementul de, să spunem, critical thinking, critical judgement. Care nu întotdeauna poate fi automatizat. Adică oamenii vor fi nevoiți să fie încă în zonă”, potrivit lui Vladimir Kalinov.
Acum 10 ani, se spunea că agențiile bancare vor dispărea. Totuși, în realitate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Viitorul sistemului bancar va include un model hibrid, în care rolul agențiilor rămâne important.
Există anumite operațiuni și decizii financiare pentru care oamenii încă preferă să interacționeze față în față cu un specialist.
În timp ce unele produse sunt ușor de comparat și accesat prin canalele digitale, există altele care sunt mult mai complexe și necesită o consultanță personalizată.
„Avem situația în care clientul vine și spune ‘Eu am nevoie de credit’ și, de fapt, el nu are nevoie de credit. Probabil are nevoie de un card de credit. Sau invers: ‘Am nevoie de card de credit’, – ce vrei să faci cu cardul de credit exact? Și el spune ‘Vreau să mă duc și să cumpăr ceva mare’. Este un instrument care nu e potrivit. E mai bine să ia un credit care are o rată fixă în următorii 5 ani decât un card de credit care e, cam în principiu, triplu. Da, e discutabil unde o să fie inteligența artificială”, spune Kalinov.
Atunci când se achiziționează o locuință prin credit, există mai mulți pași de urmat înainte de a lua o decizie finală.
De exemplu, este important să se verifice lanțul de proprietate al imobilului pentru a evita eventualele probleme legale ulterioare.
Acest aspect poate fi neglijat de unii clienți, care se pot confrunta cu dificultăți ulterioare, neștiind cui să se adreseze.
În plus, contextul personal al clientului joacă un rol important în procesul decizional.
Factorii precum vârsta, situația familială sau planurile financiare viitoare pot influența alegerea locuinței.
În acest sens, inteligența artificială nu poate face acest tip de analiză personalizată, deoarece presupune nu doar procesarea datelor, ci și înțelegerea contextului individual al clientului și luarea în considerare a unor factori care țin de emoție, experiență și nevoi pe termen lung.
Cum arată viitorul verde al vehiculelor finanțate de bancă?
Viitorul vehiculelor electrice finanțate prin bancă sau leasing este influențat de mai mulți factori.
În primul rând, autonomia vehiculului este un aspect esențial, alături de infrastructura de încărcare, care trebuie să fie susținută și dezvoltată.
Sistemul bancar joacă un rol important în finanțarea acestei infrastructuri.
Un alt factor esențial este prețul vehiculului, care trebuie considerat atât la momentul achiziției, cât și atunci când vehiculul ajunge la sfârșitul perioadei sale de utilizare.
Referitor la piața secundară (piața second-hand) a vehiculelor electrice, este important să luăm în considerare costurile legate de schimbarea bateriilor după 5-7 ani de utilizare, un aspect care adaugă o componentă economică semnificativă.
Pe lângă aceasta, există și o dimensiune de mediu, având în vedere impactul acestor baterii uzate.
De aceea, dezvoltarea unei infrastructuri pentru reciclarea bateriilor devine esențială, iar aceasta poate fi susținută prin finanțare în viitor.
„În ciuda provocărilor, este important să subliniem că suntem încă la începutul acestei tranziții către mobilitatea electrică, iar viitorul este promițător. Și eu sunt optimist că o să ajungem acolo pentru că nu există, nu avem altă șansă”, – punctează Vladimir Kalinov.
Importanța proiectelor relevante
Sistemul bancar trebuie să joace un rol esențial în sprijinirea tranziției către o economie mai verde, iar acest lucru se poate realiza prin educație, susținerea clienților și facilitarea accesului la specialiști și platforme relevante.
De exemplu, în domeniul energiei regenerabile, parcurile fotovoltaice, care acum sunt o practică obișnuită, au început inițial ca o tehnologie inovatoare și relativ exotică.
Acum, mulți clienți știu deja pașii necesari pentru implementarea acestora.
La fel, și în cazul altor tehnologii verzi sau sustenabile, este esențial ca băncile să ajute clienții să înțeleagă procesele, riscurile și oportunitățile asociate.
Provocările pentru sistemul bancar sunt legate, în principal, de necesitatea de a construi cunoștințe și expertiză internă în domeniul economiei verzi, adesea chiar înainte de a fi necesare pe scară largă.
Acest lucru poate însemna o pregătire timpurie a echipelor pentru a face față cerințelor pieței și pentru a identifica oportunitățile de finanțare care se vor ivi pe măsură ce tranziția verde va continua.
Sistemul bancar trebuie să fie pregătit să își dezvolte această expertiză pe termen lung.
Un alt aspect important este adaptarea culturii organizaționale.
Pentru a face față provocărilor acestui proces, este necesar un angajament continuu la nivel de instituție, dar și de guvernanță corporativă și administrativă.
Așadar, este esențial ca toți cei implicați să înțeleagă importanța tranziției verzi și să o abordeze nu doar ca un obiectiv formal, ci ca o schimbare fundamentală de mentalitate.
Aceasta implică o tranziție de la abordările tradiționale la cele care includ sustenabilitatea în centrul deciziilor financiare, proces care necesită timp și pregătire continuă, dar reprezintă un pas esențial pentru viitorul economic sustenabil.
cele 3 reguli importante de care ar trebui să țină cont consumatorul final când se gândește la banii săi și la modul în care poate să se implice activ într-un mod sustenabil în România
- În primul rând, este foarte important să înțelegem că orice credit presupune o responsabilitate, iar acest lucru înseamnă că este un efort care trebuie să fie asumat și înțeles conștient.
- Al doilea aspect: este esențial să ne planificăm viitorul încă de la prima zi de muncă, nu atunci când ne apropiem de sfârșitul vieții. Planificarea financiară trebuie să înceapă din timp pentru a asigura un viitor stabil și sustenabil.
- Al treilea punct: este întotdeauna recomandat să avem un portofoliu diversificat de active. Economia trece prin cicluri și fluctuații, iar un portofoliu echilibrat ne oferă siguranța că o mare parte din economiile mele sunt protejate indiferent de condițiile economice.
Vezi aici podcastul Green Report.
#tranzitieeco #investitiiverzi #sustenabilitate #finantareverde #economieverde #ecofinance #greeninvestments #circulareconomy #greentech
