Bilanț SGR la un an de la înființare: șapte din 10 ambalaje sunt acum returnate prin Sistemul Garanție-Returnare, iar rata de colectare a ajuns la 85% în ultima lună. În acest timp, peste 177.000 de tone de ambalaje au fost colectate și predate reciclării. Despre acest succes, provocările implementării și perspectivele pentru viitor, Green Report discută cu Gemma Webb, CEO RetuRO, într-un nou episod de podcast.
În România, implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR) a fost un proces complex, care a necesitat colaborarea între mai mulți actori.
Echipele dedicate au lucrat alături de autorități, furnizori, producători și retaileri pentru a pune în aplicare sistemul, iar succesul acestuia a depins și de implicarea activă a consumatorilor.
Acesta este un exemplu de parteneriat public-privat eficient, care a avut un impact semnificativ asupra reciclării ambalajelor și a reducerii poluării, având ca rezultat o rată de colectare impresionantă de 85%.
Toți acești actori au lucrat împreună pentru a construi, de la zero, unul dintre cele mai complexe sisteme integrate de reciclare la nivel global, așa cum declară CEO-ul Gemma Webb.
Procesul a presupus crearea unei structuri logistice, dezvoltarea centrelor de sortare și numărare, precum și coordonarea unei comunicări eficiente atât între toți actorii implicați, cât și către consumatori.
România a reușit să implementeze acest sistem într-un timp record, comparativ cu alte țări, unde procesul a durat între 2 și 3 ani.
Lansarea sa, la finalul lunii noiembrie 2023, a fost un pas curajos, deși unii actori din piață au cerut să fie amânată cu câteva luni pentru rafinarea detaliilor.
SGR-ul din România se desfășoară într-un context național amplu: o populație de 19 milioane de locuitori, 86.000 de retaileri și 2.000 – 3.000 de importatori și producători implicați.
În ciuda acestei complexități, primele rezultate sunt remarcabile.
Până acum, au fost colectate 2,7 miliarde de ambalaje din sticlă, aluminiu și plastic direct de la retaileri. Aceste ambalaje au fost sortate pe materiale și culori în centre specializate.
Un alt rezultat notabil este integrarea a 177.000 de tone de materiale reciclabile în lanțul economic.
Aceste materiale au fost colectate, sortate și vândute către reciclatori, contribuind la transformarea lor în materii prime pentru producția de ambalaje noi.
Procesul evidențiază funcționarea unui cerc economic complet, în care resursele sunt refolosite, reducând astfel consumul de materii prime virgine și minimizând impactul asupra mediului.
De ce este atât de important R-pet-ul și care este consumatorul acestui tip de material?
„Imaginați-vă o sticlă de plastic transparent: aceasta este comprimată în baloți și vândută reciclatoriilor, care o transformă în fulgi. Acești fulgi sunt apoi prelucrați și transformați din nou în sticle, pe care le regăsim ulterior la raft. Interesant este că acest proces de reciclare poate fi repetat de până la 13 ori”, spune Gemma Webb.
Impactul social al sistemului de garanție – returnare
Un alt aspect remarcabil al acestui sistem bazat pe economia circulară este că nu doar a generat locuri de muncă în cadrul companiei RetuRo, dar a avut și un impact considerabil pe întregul lanț valoric.
De la colectarea și sortarea materialelor, până la reciclarea acestora și integrarea lor în producția de ambalaje noi, acest model sustenabil a contribuit la crearea de oportunități de muncă în diverse sectoare.
„Beneficiile sunt clare: pe străzi, în râuri și în natură nu mai sunt aruncate ambalaje din plastic, sticlă sau aluminiu, iar impactul economic este semnificativ, având un efect pozitiv major asupra mediului”, spune Gemma.
În cadrul RetuRo, au fost create peste 800 de locuri de muncă directe, incluzând posturi în sediul central și în cele 7 centre de sortare și numărare.
Pe lângă aceste locuri de muncă directe, sistemul generează și un impact secundar semnificativ, creând mii de locuri de muncă în sectoarele conexe.
De exemplu, în sectorul transporturilor, Gemma estimează că există aproximativ 3.000 de joburi verzi noi, necesare pentru transportul materialelor către fabrici și către reciclatori.
„În această vară, pe drumurile din România circulau mai mult de 1,300 de camioane, fiecare cu un șofer și un ajutor. Aceasta înseamnă că aproape 3,000 de locuri de muncă verzi au fost create doar în sectorul transporturilor”,
spune Webb.
RetuRo și-a propus ca sistemul de colectare a deșeurilor din România să devină un model de urmat, având în vedere rezultatele remarcabile înregistrate la un an de la lansare.
Performanțele obținute în România depășesc multe dintre țările care au implementat acest sistem de mai mulți ani.
Următorul pas vizează sustenabilitatea ecologică, concentrându-se pe emisiile de CO2 și analizând fiecare element al procesului, ciclul complet de viață al acestuia și impactul sistemului implementat.
„Astăzi, realizăm o evaluare a sustenabilității, analizând fiecare parte a operațiunilor pentru a identifica modalitățile de a le face mai sustenabile și de a implementa un plan în acest sens.” – spune Gemma.
Deși proiectul este în stadiu incipient, RetuRo gestionează simultan implementarea sistemului și atingerea obiectivelor de sustenabilitate.
Fiind un start-up, este mai ușor să adopți noi perspective și să adaptezi rapid practici inovative, comparativ cu o afacere deja stabilită.
Astfel, compania se concentrează pe testarea și ajustarea continuă a sistemului, începând cu optimizarea operațiunilor și continuând cu implementarea de soluții sustenabile care să reducă costurile și să îmbunătățească eficiența pe termen lung.
Pe măsură ce compania avansează, planurile pentru anul viitor includ consolidarea sustenabilității și creșterea eficienței costurilor.
Vizitele internaționale
Anul acesta, RetuRo a fost vizitat de mai multe delegații internaționale, dornice să învețe din experiența implementării rapide și la scară mare a sistemului de Garanție-Returnare (SGR) în România; precum și pentru a înțelege cum un astfel de proiect a reușit să progreseze într-un timp atât de scurt, având în vedere că România pornea de la o rată de reciclare de doar 13%, iar obiectivul era atingerea unei rate de 65% într-un timp limitat.
O lecție importantă a fost că succesul acestui sistem se bazează pe colaborarea strânsă între toți actorii implicați: autorități, producători, retaileri și, nu în ultimul rând, cetățeni.
A fost esențial ca toți să lucreze împreună, să aibă răbdare în momentele dificile și să sprijine proiectul pentru a-l face să funcționeze.
Și au făcut-o.
Totuși, surpriza cea mai mare a fost reacția pozitivă a cetățenilor români. Implicarea acestora a fost cheia pentru ca acest sistem să aibă succes, iar ratele mari de returnare a ambalajelor nu ar fi fost posibile fără sprijinul lor activ.
„Adevărații eroi ai poveștii sunt românii!”
Cum a ajuns România, o țară fără o cultură a reciclării, să construiască una?
Succesul SGR pare să rezide în sinergia mai multor factori.
Nu este vorba doar despre motivația financiară sau infrastructură, ci despre crearea unui ecosistem în care reciclarea este percepută ca fiind ușoară, recompensatoare și de impact.
Trecerea de la simpla declarare a intențiilor de colectare a deșeurilor la o participare reală și măsurabilă prin SGR evidențiază atât schimbările comportamentale, cât și pe cele sistemice.
Infrastructura și accesibilitatea: Introducerea unei infrastructuri prietenoase pentru utilizatori a fost esențială. Posibilitatea de a returna ambalajele la orice retailer reduce barierele și asigură accesibilitatea, rezolvând una dintre principalele probleme în reciclare – comoditatea. Fără acest aspect, chiar și persoanele motivate ar putea întâmpina dificultăți în a participa.
Recompensa financiară: Garanția funcționează ca un stimulent, încurajând consumatorii să recicleze prin recompense tangibile. Acest aspect financiar nu doar că motivează, dar și construiește încrederea în sistem. Pentru mulți, reprezintă o punte între intenție și acțiune.
Recompensa psihologică: Dincolo de componenta financiară, există satisfacția intrinsecă de a face un lucru corect. Combinarea acestei recompense emoționale cu ușurința procesului și câștigul financiar creează o motivație holistică pentru participare.
Schimbare culturală: Așa cum sugerează statisticile, a existat o discrepanță între intențiile declarate și practica reală în România. Acest lucru ar putea avea cauze precum lipsa de încredere în sistem sau normele sociale. SGR-ul a contribuit probabil la depășirea acestor bariere prin demonstrarea faptului că sistemul funcționează, restabilind încrederea consumatorilor.
Cum a fost pentru retaileri?
Implementarea sistemului de garanție-returnare a întâmpinat dificultăți în anumite județe, mai ales în primele luni de funcționare, conform rapoartelor RetuRO.
Vezi aici toate rapoartele RetuRo.
Aceste provocări par să fie influențate de factori regionali, precum diferențele în infrastructura de retail și condițiile geografice.
România se caracterizează printr-o împărțire echilibrată între mediul urban și cel rural, acesta din urmă reprezentând 50% din rețeaua de retail.
În general, implementările de acest tip tind să înceapă cu succes în mediul urban, unde infrastructura și densitatea populației favorizează rate mai mari de returnare.
Spre exemplu, Bucureștiul contribuie cu 16% din totalul ambalajelor returnate la nivel național, urmat de Constanța, cu aproximativ 5%.
Orașele mari conduc în tendințe, iar extinderea sistemului către zonele rurale necesită mai mult timp.
Deși, la început, au existat dificultăți semnificative, acum, potrivit Gemmei Webb, se observă un progres constant. Aproape în fiecare săptămână, sute de retaileri mici se alătură inițiativei de reciclare, ceea ce arată o implicare tot mai mare a acestora în sistem.
Însă, acesta nu a fost un proces simplu.
Retailerii mici au avut de înfruntat mai multe provocări, în special legate de costurile asociate implementării.
Pentru a adera la sistem, aceștia trebuie să aleagă între două opțiuni: instalarea unor automate de returnare a ambalajelor, opțiune care presupune un cost inițial semnificativ, sau colectarea deșeurilor în saci mari de plastic și transportarea acestora la mașinile de numărare.
Ambele opțiuni necesită un flux de numerar considerabil, ceea ce poate reprezenta o barieră pentru unii retaileri mici, în special în zonele rurale.
În ciuda acestor provocări, Webb subliniază importanța sprijinirii retailerilor mici pentru a-i ajuta să se acomodeze cu sistemul:
„Retailerii mai mici au avut dificultăți în a se implica în sistem. În primul rând, și pe bună dreptate, sistemul este nou. Astfel, retailerii mari au instalat aparatele și acum acestea funcționează, totul funcționează. Pentru noi, era primul an. Nu știam de unde vom colecta primul sac. S-a apăsat butonul și totul a început să se miște. Așa că, pentru noi, în acea perioadă, am avut multe provocări în ceea ce privește colectarea. Unde să trimitem camioanele.
Așadar, am avut retailerii mai mici care au început să colecteze, dar nu am colectat noi de la ei, așa că așteptau poate 3-4 săptămâni pentru a se colecta de la ei. Și asta nu era corect, așa că am pierdut câțiva retaileri mici pe parcurs. Acum totul funcționează foarte bine în ceea ce privește logistica, iar asta de câteva luni bune.”
Aceasta consideră că implicarea acestora este esențială pentru succesul sistemului de reciclare, iar fiecare cetățean român ar trebui să aibă acces ușor la posibilitatea de a recicla, indiferent de locație.
Va fi un obiectiv prioritar în lunile următoare, pentru a garanta o implementare uniformă la nivel național.
Care sunt experiențele altor țări?
Webb a subliniat că experiența altor țări în implementarea sistemului de reciclare a fost similară, iar acest aspect a fost un motiv pentru care au fost invitați câțiva dintre CEO să vină în România și să împărtășească experiențele lor.
Inițial, a existat incertitudine în privința volumului de deșeuri colectate, a traseelor camioanelor și a numărului suficient de RMV-uri, iar procesul a fost realizat într-un interval de timp scurt, bazându-se pe estimări.
Deși planul a fost doar teoretic, realitatea pieței a adus ajustări, dar, în ciuda unor nemulțumiri legate de cozile de la punctele de reciclare, oamenii au continuat să participe, dorind să sprijine succesul sistemului.
Pe măsură ce au fost adăugate mai multe mașini de reciclare și tot mai mulți retaileri au început să participe, problema cozilor s-a rezolvat, iar procesul de reciclare a devenit mai accesibil.
S-a observat o reziliență remarcabilă din partea consumatorilor români, care nu au renunțat, ceea ce a contribuit la o rată de colectare de 85% în luna octombrie, depășind astfel performanța Olandei, care a înregistrat o rată de 70%.
Acest succes a fost atribuit angajamentului consumatorului român, care a reușit să facă sistemul să funcționeze, demonstrându-se astfel o determinare puternică din partea acestora.
Importanța campaniilor de informare adresate publicului
În luna octombrie, România a înregistrat o rată de colectare a deșeurilor mai mare decât Olanda, un rezultat semnificativ care evidențiază progresul sistemului de returnare a ambalajelor.
Totuși, această realizare nu ajunge întotdeauna la consumator într-un mod ideal.
Una dintre cele mai importante lecții învățate în acest an a fost importanța campaniilor de comunicare.
Campania desfășurată în România, care se numește Hora Reciclării, a fost apreciată de public și a avut un impact pozitiv, deoarece a fost adaptată la tradițiile locale, creând o legătură emoțională cu consumatorii.
În Norvegia, unde sistemul de returnare a ambalajelor funcționează de mai bine de 20 de ani, s-a observat că, pentru a menține o rată de colectare ridicată, de aproximativ 95-98%, este necesară o comunicare continuă cu consumatorii.
Campaniile de educație și sensibilizare trebuie să fie constante pentru a păstra motivația publicului. Chiar și după două decenii de implementare, încurajările și reamintirile sunt necesare, subliniind importanța colectării ambalajelor pentru natură și comunitate.
Este important să înțelegem că nu este vorba doar de a impune un comportament, ci de a încuraja o atitudine responsabilă față de mediu.
Aceste campanii sunt construite pe emoție, implicând artiști locali și promovând muzica tradițională, pentru a întări sentimentul că reciclarea este o cauză națională și comunitară.
Face sau nu face profit RetuRo?
O organizație „nonprofit” precum RetuRo reinvestește toate veniturile în îmbunătățirea operațiunilor.
Scopul principal nu este să genereze profit pentru proprietari sau acționari, ci să atingă obiectivele de sustenabilitate și să crească eficiența sistemului.
De exemplu, orice venituri sunt utilizate pentru a îmbunătăți sistemele de colectare, pentru a investi în infrastructură și pentru a avansa tehnologiile de reciclare.
Acest lucru asigură că sistemul rămâne sustenabil și eficient pe termen lung, cu beneficii directe pentru societate și mediu.
Sursele de venit:
Vânzarea materialelor: Colectează, sortează și vinde materiale reciclabile, precum PET, aluminiu și sticlă, către reciclatori. Acest proces creează o economie circulară, în care materialele sunt reutilizate în loc să fie irosite. Veniturile din aceste vânzări susțin costurile operaționale.
Taxele de la producători: Producătorii plătesc o taxă pentru a acoperi diferența dintre costurile operaționale și veniturile obținute. Acest lucru este esențial deoarece producătorii, care introduc ambalaje pe piață, au o responsabilitate legală și etică de a se asigura că produsele lor sunt reciclate.
Susținerea unui sistem de garanție-returnare se aliniază strategiilor lor de sustenabilitate și îi ajută să își îndeplinească obligațiile de mediu într-un mod eficient.
Garanțiile nerevendicate: Acestea reprezintă o mică parte din venituri. Când consumatorii nu returnează ambalajele și nu își recuperează garanția, acești bani rămân în sistem. Deși acest procent este redus, contribuie la susținerea operațiunilor.
Este important de înțeles că scopul sistemului nu este să „se îmbogățească” din garanțiile nerevendicate, ci să atingă rate cât mai mari de colectare – de exemplu, acum RetuRo este la o rată de colectare de 85% și se așteaptă să ajungă peste 90% anul viitor.
De ce garanțiile nereturnate nu sunt o sursă de îmbogățire?
Fiecare categorie de produs are un ciclu diferit de returnare a ambalajelor, în funcție de natura consumului și de lanțul de aprovizionare.
De exemplu, băuturile răcoritoare precum cele produse de Coca-Cola sau Pepsi au un ciclu rapid. De la momentul în care produsele sunt plasate pe piață, ambalajele lor sunt de obicei returnate în aproximativ 4-6 săptămâni. Acest interval include distribuția la depozite, plasarea pe rafturi, cumpărarea, consumul și returnarea ambalajului.
Pe de altă parte, produsele precum vinurile și spirtoasele pot avea un ciclu mult mai lung. Un vin de calitate poate sta pe raft sau în pivniță un an sau mai mult înainte de consum, iar ambalajul său va fi returnat mult mai târziu.
Pe măsură ce rata de colectare crește – estimată să ajungă la peste 90% anul viitor – procentul de garanții nerevendicate scade semnificativ. Acest procent mic rămas sub 10% nu este suficient pentru „îmbogățire” și este reinvestit în sistem pentru a-l face mai eficient și mai sustenabil.
În concluzie,
garanțiile nerevendicate nu reprezintă un câștig ascuns, ci o mică parte din venituri care este reinvestită în sistem pentru a-l face mai sustenabil și mai eficient.
Structura costurilor
Când ne uităm la structura costurilor cele două mari categorii de costuri sunt:
- Taxa de manipulare plătită retailerilor: Scopul acestui sistem este ca nimeni să nu suporte costuri, deoarece producătorii îl finanțează.
„Retailerii primesc o taxă de manipulare, pe lângă garanția pe care o returnăm atunci când colectează de la consumatori. Această taxă de manipulare reprezintă cea mai mare parte din cheltuielile noastre”, subliniază Gemma Webb.
- Logistica: Este una dintre cele mai mari inițiative logistice din România ceea ce generează costuri considerabile.
Așadar, când analizăm aceste costuri, le compensăm cu taxa de industrie. Garanția a fost deja returnată consumatorilor, așa că mai rămâne foarte puțin în ceea ce privește valoarea acesteia.
Când va fi sistemul matur?
Implementarea sistemului va necesita între doi și trei ani pentru a ajunge la un punct de funcționare optimă.
În continuare, anul viitor va fi un an de învățare, având în vedere necesitatea de a îmbunătăți eficiența, eficacitatea și sustenabilitatea procesului.
În plus, se va pune un accent deosebit pe adaptarea sistemului în zonele rurale, iar în următoarele șase luni vor fi realizate ajustări pentru a spori eficiența acestuia.
„Ar fi trebuit să avem minimum 18 luni, pentru că țările mai mici, care au o treime din mărimea noastră, au nevoie de 2 ani pentru a pune acest sistem în practică. Noi nu am avut 2 ani. Dar poți privi asta și invers: pentru că am obținut rezultatele astea, s-ar putea spune că dacă am fi avut mai mult timp, de pildă încă șase luni, nu ar fi fost niciodată gata. Pentru că nu am avut de ales, a trebuit să mergem înainte. Toată lumea se întreba dacă va fi un succes, dar noi am mers mai departe și am făcut-o. Așa că poate că dacă am fi avut mai mult timp, ar fi fost mai multe interferențe pentru a împiedica sistemul să aibă succes.
A fost un risc, un risc imens. E un proiect imens, o inițiativă imensă, dar ce pot spune este că autoritățile au lucrat neobosit alături de noi”, afirmă Gemma Webb.
Din cei 82 de mii de retaileri, sunt acum înregistrați în sistemul SGR peste 75 de mii.
Sistemul de garanție – retur aduce beneficii semnificative atât pentru mediu, cât și pentru societate în România.
În primul rând, facilitează reciclarea ambalajelor de băuturi, iar impactul pozitiv este deja vizibil.
Unul dintre cele mai importante efecte ale sistemului este eliminarea deșeurilor de pe marginea drumurilor, din câmpuri și râuri.
„Acesta este unul dintre lucrurile care ne-au făcut foarte mândri ca echipă; și în echipa extinsă cu producătorii și retailerii, toată lumea era foarte mândră să spună că se vede diferența (…). Nu mai avem gunoaie pe marginea străzii. A fost fantastic!”
Pentru mediu, acest sistem contribuie la conservarea resurselor prin reutilizarea materialelor valoroase, în loc ca acestea să ajungă în gropile de gunoi sau în depozitele de deșeuri.
Astfel, materialele colectate sunt folosite pentru fabricarea de noi produse, ceea ce reduce impactul negativ asupra mediului.
În plus, prin educația generată, sistemul joacă un rol important în formarea unei noi generații de consumatori responsabili.
Multe școli vizitează centrul de sortare și reciclare, iar copiii sunt foarte entuziasmați să învețe despre importanța reciclării, ceea ce va avea un impact pozitiv pe termen lung asupra comportamentului lor față de mediu.
Vezi aici Podcastul Green Report.
#1andeSGR #bilanț #reciclareresponsabila #economiacirculara #garantieretur #SGR #reducereaplasticului #ecologieurbana #ecofriendly #greenfuture #ecorevolution #wastemanagement
