Problema sustenabilității nu ocolește domeniul artei. Pe de o parte, din perspectiva organizatorilor care trebuie să găsească soluții pentru a reduce producția de deșeuri, dar și emisiile de carbon atunci când prezintă arta publicului larg. Pe de altă parte, mulți artiști își pun problema sustenabilității sau protejării mediului prin metode foarte originale.
Despre toate acestea, dar și despre bani, semnificația și viitorul artei, a vorbit în noul episod al Podcastului Green Report lectorul universitar dr. Ioana Ciocan, director și fondator Art Safari.
Provocarea pereților expoziționali
Una dintre cele mai mari probleme ale organizatorilor de expoziții, fie că sunt mici galerii sau muzee internaționale, o reprezintă pereții expoziționali. În special în timpul pandemiei, când organizatorii au avut timp să reevalueze practicile lor, s-a ajuns la concluzia că utilizarea masivă a rigipsului nu este sustenabilă, potrivit Ioanei Ciocan.
Într-o conferință internațională la Viena, specialiștii din domeniu au subliniat că acest material, utilizat intens pentru crearea unor structuri temporare, nu poate fi reciclat și generează cantități mari de deșeuri. Consiliul internațional al muzeelor, ICOM, a cerut organizatorilor să găsească soluții alternative, care să nu implice demolarea și înlocuirea pereților la fiecare expoziție.
„Am promis că vom construi mai puțini pereți. Din 2021 până în prezent, la Art Safari nu am mai utilizat pereți expoziționali noi și am încercat să reinventăm spațiul prin culori”, explică Ioana Ciocan.
„Sigur, există o pierdere în această strategie, pentru că atunci când revii într-un spațiu deja cunoscut, elementul de surpriză dispare. Dar problema este una globală: și marile muzee internaționale, care organizează expoziții pe mii de metri pătrați anual, se confruntă cu aceleași provocări”,
Transportul lucrărilor de artă și impactul asupra mediului
Un alt subiect de interes este logistica transportului internațional al operelor de artă. În prezent, multe lucrări trebuie însoțite de curieri specializați, care asigură siguranța acestora pe tot parcursul drumului.
De exemplu, dacă o lucrare trebuie transportată din Sydney la Budapesta, un curier va însoți transportul, va reveni acasă și va călători din nou pentru a ridica lucrarea la finalul expoziției – a povestit invitata.
Această practică implică un număr mare de zboruri, ceea ce contribuie semnificativ la emisiile de carbon. Unele țări au reguli stricte privind prezența curierilor, ceea ce crește și mai mult impactul asupra mediului. În acest sens, s-au purtat discuții despre soluții alternative, cum ar fi supravegherea video a transporturilor sau desemnarea unui singur curier comun pentru mai multe muzee.
Acestea sunt măsuri care nu doar că ar reduce amprenta de carbon, dar ar aduce și economii semnificative.
Presiunea pentru a adopta soluții mai sustenabile vine atât din partea instituțiilor culturale internaționale, cât și din zona corporativă, explică Ioana Ciocan.
Artă și protejarea mediului
Un exemplu impresionant despre cum arta poate deveni un instrument de protejare a mediului vine de la artista Amy Parkin. Aceasta a achiziționat un teren de 10.000 de metri pătrați în California, într-o zonă izolată și aproape inaccesibilă, cu scopul de a-l conserva.
Pentru a asigura protecția acestuia, nu a dorit foraje și să permită cumpărarea drepturilor „de vânt” de către altcineva.
Însă, pentru a garanta că acest teren rămâne protejat pe termen lung, a încercat să îl transfere în domeniul public. Conform legii, doar lucrările de artă care pot fi reproduse pot fi trecute în patrimoniul public. Astfel, Amy Parkin a creat o bancă – un element fizic recunoscut artistic – și a considerat întregul teren din jurul acesteia ca parte a operei sale.
Prin această abordare ingenioasă, a reușit să își îndeplinească obiectivul de protejare a spațiului.
„Este un mesaj puternic, poetic, despre modul în care arta poate fi folosită pentru a proteja natura”,
concluzionează Ioana Ciocan.
Vezi aici podcastul Green Report care o are ca invitată pe Ioana Ciocan!
Podcastul anterior: Omul vs. AI: cine te consiliază financiar?
