Ministerul Mediului a elaborat prima versiune a Planului Național de Gestionare a Deșeurilor (PNGD), iar în prezent aceasta se află în dezbatere publică. Planul a fost publicat la sfârșitul săptămânii trecute, dar ar fi trebuit să fie finalizat până în 31 decembrie 2016.
În prezent, România trebuie să închidă patru proceduri de infringement privind problema deșeurilor. Acestea sunt legate de depozitele de deșeuri neconforme, care trebuiau închise și ecologizate până în 2009 și de PNGD, care ar fi trebuit să fie adoptat de Guvern și predat Comisiei Europene până la 31 decembrie 2016. Potrivit Ministrului Mediului, Grațiela Gavrilescu, România are de rezolvat în total 10 proceduri de infringement pe mediu.
În plus, din cauză că PNGD nu a fost adoptat la timp, România risca să nu mai primească finanțări de la Comisia Europeană pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). Acest program cuprinde patru sectoare: infrastructura de transport, protecția mediului, managementul riscurilor și adaptarea la schimbările climatice, dar și energie şi eficiență energetică.
Care este situația existentă a deșeurilor municipale
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Protecția Mediului, în 2014 au fost generate circa 4.960.000 de tone de deșeuri municipale. Din totalul de deșeuri municipale generate, 72-74% sunt deșeuri menajere și 17-18% sunt deșeuri similare generate de operatori economici și de instituții.
Datele furnizate de Eurostat, citate în PNGD, arată că în anul 2014, la nivel național, au fost generate pe cap de locuitor 249 de kg de deșeuri municipale. Față de media europeană, care în 2014 a fost de 474 de kg pe cap de locuitor, România se află la jumătate.
În plus, potrivit sursei citate, din totalul de deșeuri municipale generate în 2014 (4.960.000 de tone), rata de reciclare a fost de 13,07%.
Ce instalații de gestionare a deșeurilor municipale există
La momentul elaborării PNGD, la nivel național existau în funcțiune 51 de stații de transfer. Acestea au scopul de a centraliza deșeurile colectate pentru o anumită rază (județ) pentru a fi reduse costurile de transport.
De asemenea, există 104 de facilități de sortare (care sortează atât deșeuri reciclabile colectate separat, dar și deșeuri colectate în amestec, cu o capacitate totală de circa 363 de tone/an.
„Dintre cele 104 facilități de sortare existente, numai 94 sunt stații de sortare propriu-zise (cu bandă de sortare). Restul de 10 facilități (cu o capacitate totală de circa 161.700 tone/an sunt amplasamente unde a fost autorizată sortarea deșeurilor din grămadă, de obicei ca o activitate secundară pe lângă activitatea principală autorizată (stocare temporară sau eliminarea deșeurilor în depozite neconforme)”, se menționează în documentul citat.
Pe lângă acestea, există 26 de stații de compostare cu o capacitate totală de circa 187.500 de tone/an și două instalații de tratare mecano-biologică cu o capacitate totală de circa 117.000 tone pe an.
Aceste tipuri de instalații presupun o tratare mecanică preliminară a deșeurilor menajere. Asta înseamnă că sunt eliminate materiale precum baterii sau acumulatori care îngreunează tratarea biologică ulterioară. Aici sunt separate și deșeurile menajere și de materialele care nu se pot trata biologic, precum sticla. Cele două instalații de tratare mecano-biologică se află în București și în Timișoara.
De asemenea, potrivit PNGD, există 35 de depozite de deșeuri conforme cu o capacitate totală construită de circa 48,1 milioane tone și o capacitate disponibilă de circa 13 milioane de tone. Datele sunt de la sfârșitul anului 2014.
Cât privește depozitele de deșeuri municipale neconforme, care au sistat activitatea în 2016 sau urmează să o sisteze în 2017, acestea erau în număr de 15.
Recent, din cauză că România a nu a reușit să ia măsuri pentru a închide 68 de depozite neconforme (municipale și industriale), Comisia Europeană trimite autoritățile române în fața Curții de Europene de Justiție. România avea obligația de a închide sau reabilita aceste depozite de deșeuri municipale și industriale care nu corespund standardelor până la 16 iulie 2009.
Care sunt problemele tehnice existente
Potrivit documentului citat, una dintre probleme este că, la nivel național în 2014, doar circa 9% din cantitatea de deșeuri intrată în stațiile de sortare au fost deșeuri reciclabile colectate separat. În plus, în același an a fost utilizată doar circa 47% din capacitatea totală a stațiilor de sortare aflată în operare, iar eficiența medie de sortare a fost de 7%. De asemenea, în aceeași perioadă, a fost utilizată doar 21% din capacitatea stațiilor de compostare aflate în operare.
Care este alternativa pentru gestionarea deșeurilor municipale
Printre soluțiile propuse de Ministerul Mediului pentru a rezolva problema deșeurilor municipale în perioada 2018-2025 se numără mai multe investiții.
Una dintre acestea este extinderea sistemului de colectare separată a deșeurilor reciclabile. Potrivit estimărilor Ministerului de resort, până în anul 2018, rata de capturare a deșeurilor reciclabile va crește până la 20-30%. De asemenea, până în 2020, aceste rate vor crește până la 75% datorită eficientizării colectării separate.
În plus, altă măsură amintită este și construirea a șase instalații de tratare mecano-biologică cu bio-uscare cu o capacitate totală de 404.000 tone/an, dar și construirea a 17 instalații de compostare, cu o capacitate totală de 26.800 tone/an.
Totodată, se dorește și construirea a trei instalații de incinerare cu valorificare energetică (București, Brașov, Bacău) cu o capacitate totală de 412.000 de tone/an, dar și închiderea tuturor depozitelor neconforme până în 2020.
Pentru a fi identificare problemele, Ministerul Mediului a folosit datele aferente perioadei 2010-2014 iar proiecția cantității de deșeuri a fost realizată pentru perioada 2015-2025. În același timp, planul de măsuri acoperă perioada 2018-2025.
Planul tratează nu numai problema deșeurilor municipale, ci și deșeurile alimentare, deșeurile de ambalaje, DEEE-urile, vehiculele scoase din uz, anvelopele uzate, uleiuri uzate, deșeuri din construcții, deșeuri medicale, industriale și cele provenite din agricultură, silvicultură și pescuit.
 și se află în dezbatere publică.){kind=link}