Autoritatile romane trebuie sa identifice suprafetele agricole care se preteaza la cultivarea plantelor energetice destinate producerii de biocombustibil. Acesta este primul pas in stabilirea unor masuri de sustinere a culturilor energetice, dupa ce Comisia Europeana a sistat ajutorul pentru acestea, a declarat, pentru Green Report, Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de Administratie Publica, Amenajarea Teritoriului si Echilibru Ecologic din Camera Deputatilor.
Aceasta propune organizarea unei sedinte de lucru comune cu Comisia de agricultura din Camera Deputatilor, pentru a lua masuri de sustinere a acestui tip de culturi, intrucat decizia Comisiei Europene de a sista subventiile pentru culturile energetice genereaza probleme serioase in Romania, sustine Sulfina Barbu.
"Atat la nivelul Natiunilor Unite, cat si la nivelul UE s-a stabilit ca terenurile agricole trebuie folosite pentru asigurarea hranei in primul rand. Acelasi lucru trebuie sa-l avem si noi in vedere in identificarea terenurilor pentru culturi energetice. Trebuie sa vedem ce ramane si ce masuri sa luam", a declarat, pentru Green Report, Sulfina Barbu.
Problema sustinerii financiare a fermierilor pentru a-i incuraja sa cultive plante energetice va fi, de asemenea, discutata in cadrul intalnirii comune. "Trebuie sa discutam daca e necesara sustinerea financiara, pentru ca un fel de sustinere exista deja – acest combustibil nu este accizabil, lucru care este o masura de ajutor de stat", a mai spus aceasta. O alta masura care poate fi luata este cea de sprijinire a producatorilor de biocombustibil.
"Intretinerea acestor culturi implica nu numai protectiei mediului, ci si dezvoltare durabila pentru mediul rural si crearea de locuri de munca”, a declarat Sulfina Barbu.
In ultimii trei ani, suprafata cultivata a crescut pana la 70.000 hectare datorita sprijinului financiar european. In cazul sistarii acestuia, suprafata cultivata in Romania ar putea sa se reduca simtitor, sustine Sulfina Barbu. In 2010 Romania are tinta fixata de UE, ca procentul biocarburantilor in benzina si motorina sa fie de cel putin 5,75% si cel putin 10% pana in 2020. Aceste tinte obligatorii pentru fiecare stat sunt de fapt unul dintre argumentele pe care se bazeaza decizia CE. Pentru ca fiecare stat este obligat sa ia masuri proprii pentru a-si intretine suprafata destinata culturilor energetice si pentru a-si creste productia.
Dezinteres pentru promovarea culturilor energetice
Reprezentantii domeniului agricol se arata optimisti in ce priveste sansele de obtinere a obiectivelor pentru biocombustibil prin forte proprii. "Romania are potential de a produce bioetanol, mai ales prin culturile de porumb si rapita", a declarat, pentru Green Report, Ion Toncea, presedintele Asociatiei pentru Agricultura Durabila.
Viorel Matei, presedintele Ligii Asociatiilor Producatorilor Agricoli, spune ca autoritatile romane trebuie sa faca notificari la Bruxelles prin care sa intre in parteneriat cu Uniunea Europeana pentru a acorda subventii. "Celelalte state europene mari producatoare au subventii, dar la noi nu s-au facut notificari. La noi se pune problema ‘cat interes are statul pentru promovarea culturilor energetice’?", a declarat, pentru Green Report, Viorel Matei. Acesta a spus ca notificarile ar fi trebuit facute de anul trecut de catre Ministerul Agriculturii, lucru care nu s-a intamplat din cauza lipsei banilor pentru contributia financiara.
Viorel Matei a mai precizat ca, la ora actuala, in Europa se cultiva salcia energetica si urechile elefantului, iar la noi se cultiva soia si floarea soarelui pentru productia de biocombustibil. Acesta spune ca agricultorii trebuie ajutati sa faca reconversia de la culturile traditionale nerentabile la culturile energetice care aduc profit, dar este pesimist in ce priveste masurile concrete, sustinand ca anul acesta, cel putin, nu va fi decat "poveste".
Sprijinul pentru culturile energetice s-a acordat pana in anul 2009, inclusiv, tuturor fermierilor din statele membre care au incheiat contracte cu producatorii de biocarburanti, colectori sau prim procesatori si au preluat cantitatile contractate in vederea obtinerii de energii alternative.
La nivelul UE, plata maxima a fost stabilita la 45 euro/ha, in limita unui plafon maxim de doua milioane de hectare.
La nivelul Romaniei, in anul 2007 s-au acordat plati pentru o suprafata totala de circa 22.000 de hectare, in valoare totala de aproximativ 682.519 euro. Pentru anul 2008, suprafata a fost de circa 32.650 de hectare, cu o valoare totala de 1.470.000 euro, iar pentru anul 2009, platile sunt in curs de acordare, suprafata determinata fiind de 69.509 hectare cu o valoare totala de aproximativ 3.128.000 euro, informeaza capital.ro.
Text de Roxana Bucata
