Forma finală a Planului Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) ar putea fi înaintată Comisiei Europene ca plan de ţară până la sfârşitul lunii iunie, anunță secretarul de stat în Ministerul Energiei Dan Drăgan. Acesta subliniază că în prezent între 65% şi 68% din energia care se produce în România provine din surse fără emisii de carbon.
„După cum bine ştiţi, România are un angajament ferm. Este parte a acordului privind atingerea neutralităţii climatice la nivelul anului 2050 şi, pe baza acestui scop suprem, a fost stabilită o strategie pe termen lung care se află în acest moment în evaluarea strategică de mediu. Iar aceste obiective ale strategiei pe termen lung se regăsesc pe termen, să zic aşa, mai scurt în Planul Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice, care a parcurs etapele de dezbatere publică şi sperăm ca la sfârşitul lunii iunie să fie transmisă forma finală, pe baza observaţiilor primite din piaţă şi a sugestiilor de la Comisia Europeană, să fie înaintată Comisiei Europene ca şi plan de ţară”, a declarat Drăgan.
Potrivit acestuia, vorbim de o tranziţie energetică şi chiar dacă uneori partea de legislaţie primară sau secundară s-a dezvoltat mai greoi, activitatea şi iniţiativele participanţilor din piaţă au demonstrat că direcţia certificată de Ministerul Energiei este una corectă şi normală.
„Obiectivele pe care România le-a avut şi le-a asumat la nivelul anului 2021 au fost îndeplinite. Mă refer la cele de producţie, de energie din surse regenerabile. Ca o paranteză aş putea menţiona că în acest moment aproximativ 70%, între 65% şi 68%, din energia care se produce în România provine din surse fără emisii de carbon, şi aici mă refer la partea de industrie regenerabilă, producţie regenerabilă, producţie hidro în capacităţi mari şi 20% vine din partea nucleară”, a menţionat secretarul de stat, citat de Agerpres.
El a precizat că strategia energetică are trei piloni de bază: energia regenerabilă, cu o ţintă de 10 GW adiţională până în 2030, energia nucleară, cu continuarea celor două Unităţi de la Cernavodă la nivelul anului 2031 şi noi capacităţi de producţie în tehnologii noi nucleare, respectiv reactoarele modulare mici, dar şi gazul natural, ca un combustibil de tranziţie spre atingerea ţintei de neutralitate climatică la nivelul anului 2050.
