Într-o proaspătă bătălie a declarațiilor pe rețelele sociale, ministrul Energiei, Sebastian Burduja anunță o prelungire a măsurii de plafonare a prețurilor la energie, în timp ce fostul premier Florin Cîțu îi răspunde că această măsură este cel mai mare jaf din bugetul României şi trebuie oprită acum.
Plafonarea prețurilor la energie și gaze naturale în România, aplicată în contextul crizei energetice declanșate de războiul din Ucraina, va expira la 31 martie 2025.
Deși măsura a oferit un colac de salvare pentru mulți consumatori români, problema rămâne deschisă: ce se va întâmpla după aceea, când prețurile vor urca din nou la nivelul pieței libere?
În timp ce autoritățile analizează soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili, discuțiile privind liberalizarea pieței energiei au început să capete tot mai multă amploare, iar divergențele între diferitele părți implicate sunt evidente.
Într-o declarație recentă, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că Guvernul este în căutarea unor soluții pentru protejarea consumatorilor vulnerabili după 1 aprilie 2025, când va expira plafonarea prețurilor.
Potrivit acestuia, prețul mediu al energiei electrice în prezent se află la aproximativ 1 leu/kWh, iar impactul asupra facturilor va varia în funcție de consumul lunar al fiecărei gospodării.
Cei care consumă mai mult de 300 kWh pe lună ar putea vedea reduceri de până la 30% în facturi, în timp ce gospodăriile care consumă mai puțin de 100 kWh ar putea plăti cu 10-20 de lei mai mult.
Totuși, nu toată lumea este de acord cu abordarea actuală.
Unul dintre cei mai vocali critici este fostul prim-ministru, Florin Cîțu, care a calificat actualul sistem de plafonare drept un „jaf”.
Declarațiile Ministrului Energiei, Sebastian Burduja
În ultimele zile, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a abordat într-o serie de declarații publice subiectul prețurilor la energie și măsurile care vor fi luate după expirarea plafonării.
Burduja a subliniat importanța protejării consumatorilor vulnerabili, având în vedere că mulți dintre aceștia riscă să fie afectați de creșterile prețurilor după încheierea măsurii de plafonare.
„După finalizarea prelungirii schemei de compensare-plafonare, vom implementa noi forme de sprijin pentru consumatorii vulnerabili prin carduri sau vouchere de energie. Un sprijin mai bine țintit, pentru cei care au cu adevărat nevoie de el”, a declarat Burduja, făcând referire la eforturile autorităților de a găsi soluții pentru persoanele care nu își vor putea permite noile prețuri.
Acesta a publicat vineri seara, 21 februarie, proiectul de Ordonanță de Urgență ce prevede prelungirea plafonării prețurilor la energie electrică până la 30 iunie 2025 și a celor la gaze naturale până la 31 martie 2026.
„Scenariul de bază este continuarea actualei scheme pentru minim 3 luni pentru energie electrică, iar pentru gaze pentru 12 luni, ca să acoperim anul gazier și să susținem procesul de reumplere a depozitelor de gaze, pe parcursul acestui an”, a declarat Burduja.
Această decizie va influența atât consumul de energie electrică, cât și pe cel de gaze naturale, având în vedere că România se află într-o perioadă în care reumplerea depozitelor de gaze pentru iarna următoare este o prioritate națională.
Critica fostului premier Florin Cîțu: „Este un jaf!”
În contrast cu viziunea ministrului Burduja, Florin Cîțu, fostul premier al României, a exprimat un punct de vedere radical diferit, criticând vehement plafonarea prețurilor și măsurile de intervenție ale guvernului.
Florin Cîțu a lansat acuzații grave la adresa schemei de plafonare a prețurilor la energie, pe care o consideră un „jaf” din bugetul României.
Potrivit acestuia, până în acest moment, această schemă a costat bugetul național nu mai puțin de 63 de miliarde de lei, iar, în ciuda acestui fapt, autoritățile se pregătesc să o prelungească, ceea ce, în opinia lui Cîțu, ar reprezenta un abuz continuu.
„AJUNGE, tovarăși! S-a furat destul!”, a scris Cîțu pe rețelele sociale.
În esență, schema de plafonare a prețurilor promite să ofere consumatorilor un preț mai mic decât cel stabilit pe piața liberă, statul intervenind pentru a acoperi diferența dintre prețul plătit de consumatori și cel de pe piață.
„Statul plătește diferența între prețul plătit de consumatori și prețul pieței”, a explicat fostul premier.
Problema pe care o ridică Cîțu este că, pentru a susține această intervenție, statul a apelat la taxele aplicate consumatorilor.
„De unde ia bani statul să plătească diferența? ÎI TAXEAZĂ pe CONSUMATORI!!!”, a adăugat el.
Cîțu a subliniat faptul că, în realitate, consumatorii plătesc prețul pieței atât direct, cât și indirect, iar statul joacă rolul de intermediar.
De asemenea, fostul premier a dat și cifre alarmante, afirmând că, până acum, statul a plătit deja suma de 27 de miliarde de lei pentru a susține schema, dar se confruntă cu restanțe de 8 miliarde de lei.
„Statul a plătit 27 miliarde lei și are RESTANTE de 8 miliarde lei”, a afirmat Cîțu, atrăgând atenția asupra faptului că, în cazul în care un cetățean nu-și plătește taxele, autoritățile nu ezită să aplice măsuri dure.
„Încercați și dumneavoastră să nu vă plătiți taxele să vedeți ce se întâmplă. Vine statul și vă execută IMEDIAT!”, a adăugat acesta.
Un alt punct major adus în discuție de Cîțu este decizia Curții Constituționale care a obligat statul să returneze 28 de miliarde de lei, bani proveniți din suprataxarea companiilor din domeniul energetic.
Potrivit acestuia, acest lucru va însemna o nouă povară financiară pentru cetățeni, care vor fi nevoiți să plătească aceste sume prin taxe suplimentare.
„Geniile de la stat au pierdut la CCR și acum trebuie să returneze 28 miliarde lei din suprataxarea companiilor din energie. De unde o să ia statul acești bani? DIN TAXELE DUMNEAVOASTRĂ!”, a avertizat Cîțu.
În același timp, Cîțu critică vehement intervenția statului în piața de energie, argumentând că, fără această implicare, cererea de energie ar fi ajuns să scadă, iar prețurile s-ar fi ajustat natural.
„Prea scump! Dacă statul nu intervenea în piață, cererea s-ar fi ajustat și ar fi dus la scăderea prețului”, a explicat Cîțu.
El consideră că, prin această intervenție, guvernul „cheltuie banii altora” și pune presiune pe cetățeni, în loc să lase piața să regleze prețurile.
„Dar comuniștii nu cheltuiesc banii lor, așa că e ușor să facă scheme prin care își bat joc de banii din taxe”, a continuat el, subliniind, pe un ton acid, posibilele implicații negative ale acestei scheme pentru economia națională.
Cîțu sugerează chiar că există riscul ca unii să profite de această situație în interes personal, prin intermediul unor scheme „pentru buzunarul propriu”.
Acesta a solicitat ca ca schema de plafonare a prețurilor să fie oprită imediat, subliniind că aceasta reprezintă un abuz al statului și o risipă de bani publici care, în opinia sa, ar trebui să înceteze cât mai curând posibil.
„Indiferent de motiv, schema trebuie oprită. ACUM!”, a încheiat Cîțu.
Desigur, aceasta rămâne o temă de discuție aprinsă, în contextul în care prețurile la energie au devenit un subiect central în dezbaterea politică și economică din România.
Liberalizarea pieței energiei: o soluție sau un risc?
Liberalizarea pieței de energie este un subiect intens dezbătut în România, mai ales în contextul expirării plafonării prețurilor.
Conform ideii susținute de unii economiști și oficiali din guvern, liberalizarea pieței ar permite stabilirea prețurilor pe baza principiului cererii și ofertei, ceea ce ar încuraja concurența și ar duce la o mai mare eficiență economică.
Pe de altă parte, există și voci care susțin că, în absența unei reglementări adecvate, liberalizarea ar putea duce la creșteri drastice ale prețurilor pentru consumatorii casnici și mici companii.
De exemplu, într-o analiză a pieței regionale, se remarcă faptul că în multe state membre ale Uniunii Europene, prețurile au crescut considerabil în ultimul an.
Prețul mediu al energiei electrice în Uniunea Europeană în prima jumătate a anului 2024 a fost de 0,289 €/kWh, în creștere față de 2023, potrivit datelor Eurostat.
În timp ce prețurile au scăzut în unele țări, cum ar fi Țările de Jos (-29%), în altele au înregistrat creșteri considerabile, cum ar fi Irlanda (+37%) și Franța (+20,7%).
De exemplu, Luxemburg și Austria au oferit cele mai mari subvenții pentru consumatorii casnici.
Aceste variații reflectă nu doar costurile de producție, dar și politicile de subvenționare aplicate în fiecare țară.
În acest context, liberalizarea pieței românești ar putea face ca prețurile să ajungă la niveluri mai ridicate, afectând puterea de cumpărare a cetățenilor.
De aceea, autoritățile trebuie să găsească un echilibru între concurența pe piață și protejarea consumatorilor vulnerabili.
Această diversitate de prețuri și politici poate oferi lecții importante pentru România în procesul de tranziție către o piață liberalizată.
O opțiune ar fi continuarea schemei de subvenții sau implementarea unor măsuri alternative de protecție, cum ar fi reduceri de taxe sau sprijin direct pentru gospodăriile cu venituri mici.
Totuși, pe termen lung, România va trebui să se pregătească pentru o piață complet liberalizată, în care prețurile vor fi stabilite de legea cererii și ofertei.
