În marile orașe din România, sunt raportate câteva zeci de kilometri de piste de biciclete. Cel puțin pe hârtie. Multe dintre acestea sunt, însă, aproape inutilizabile și pun în pericol bicicliștii, potrivit Președintelui Federației Bicicliștilor din România. Vă invităm să aflați ce au declarat pentru Green Report autoritățile unora dintre cele mai dezvoltate orașe și să ne ajutați să verificăm informațiile.
160 de km de piste de biciclete în București din care 26 de km – deschiși circulației, 5 km – în Constanța și Mamaia, 10 km- în Cluj-Napoca, aproape 20 km – în Craiova, 30 km – în Brașov, în jur de 35 km – în Timișoara, 46 km – în Iași și 70 km – în Sibiu. Așa ar arăta, potrivit autorităților, bilanțul pistelor de biciclete în orașele pe care le administrează.
Chiar dacă cifrele nu sunt mari, realitatea din teren este și mai tristă, potrivit lui Radu Mititean, președintele Federației Bicicliștilor din România. Într-un interviu acordat pentru Green Report, acesta s-a declarat dezamăgit de calitatea pistelor și revoltat de cifrele prea mari raportate de autorități.
Câți kilometri de piste au marile orașe, potrivit autorităților
În momentul publicării inițiale a acestui articol, lungimea pistelor de biciclete din București era încă sub semnul întrebării. După aproape o lună de insistență, Primăria București nu dezvăluise cu exactitate cifra. Precizaseră, însă, că există piste pe Calea Victoriei, pe străzile Buzești și Berzei și în Piața Presei Libere. De asemenea, declarau că pistele de pe șoseaua Iancului, Pantelimon și bulevardul Liviu Rebreanu sunt aproape gata.
La aproximativ o oră după publicare, au revenit cu informații amănunțite. Din documentele transmise, reiese faptul că s-au construit piste în 2008 și în 2010. Cele din 2008 însumau aproape 50 de kilometri și au costat aproximativ 4,7 milioane de lei. Din lungimea totală, doar 6 km par să figureze ca piste funcționale, restul fiind fie închise, fie marcate cu „lucrări drumuri”.
Ceva similar s-a petrecut în 2010. Conform documentelor transmise, s-au amenajat aproximativ 111 kilometri de piste, pentru care s-au cheltuit în jur de 24,5 milioane de lei. Acum, sunt declarați funcționali cam 20 de kilometri, adică în jur de 18% din total.
Raportările actuale confirmă ceea ce declara în martie purtătorul de cuvânt al primăriei, Alexandru Ichim. El spunea atunci că 80% dintre pistele construite în capitală au fost închise de Poliție.
Pe lângă situația din București, Green Report a făcut o centralizare a situației din alte 7 mari orașe. O puteți vedea mai jos, în ordinea lungimii pistelor declarate de municipalități.
Autoritățile din Constanța au recunoscut faptul că au doar 1 kilometru de pistă în oraș. Alți 4 km au fost construiți în Mamaia, cu fonduri europene. Ambele piste, spun ei, sunt la standarde europene.
Cluj-Napoca are 10 kilometri de piste, potrivit reprezentanților primăriei. Aceștia precizează, însă, că există alți 13 km „favorabili bicicliștilor” („semnalizați cu indicatoare rutiere ca zone rezidențiale și pentru bicicliști”), dar și posibilitatea ca bicicliștii să folosească benzile dedicate transportului în comun.
În plus, se mândresc cu primul sistem automatizat de închiriere de biciclete din țară. În urma unei investiții de 14 milioane de lei din fonduri europene, clujenii ar trebui să beneficieze de 50 de stații, 540 de biciclete și 4.65 km de piste noi.
Reprezentanții Primăriei Craiova ne-au declarat existența a 6 piste de biciclete pe 3 artere rutiere. Pe o lungime de 16.225 km, există pistă simplă, iar pe alți 3.48 km – pistă dublă. Acestea nu sunt însă omologate, fiind realizate atât pe trotuare, cât și pe carosabil.
Declarativ, Brașovul stă ceva mai bine. Se pare că locuitorii orașului de la poalele Tâmpei au la dispoziție 30 de kilometri de piste: 4 km – pe trotuar, 4 km – separat de trotuar și carosabil, iar restul – pe carosabil, ca bandă separată pentru biciclete sau marcate pe prima bandă de circulație.
Îi urmează Timișoara, cu aproximativ 38 de kilometri de piste pe un sens și aproximativ 33 pe celălalt. Autoritățile recunosc însă că „rețeaua de ciclism existentă este insuficient dezvoltată din punctul de vedere al calității și al suprafeței și, ca atare, nu oferă condiții de siguranță pentru deplasarea cu bicicleta de la și la numeroase puncte de origine și de destinație importante”.
Situația în Iași pare să fie una dintre cele mai bune. Autoritățile se laudă cu 46 de km de piste construite la standarde europene, din fonduri europene.
Aparent, îi întrece doar orașul Sibiu, cu aproape 70 de km de piste (vezi harta lor). Autoritățile menționează că acestea au rol utilitar, nu doar pentru agrement, legând centrul orașului de cartiere. Adaugă de asemenea că au o lățime cuprinsă între 0,75 m și 1 m, conformă, zic ei, cu practicile și standardele europene.
Site-ul Comisiei Europene îi contraice, însă. Specialiștii recomandă o lățime minimă de 1.5 metri și avertizează că amenajarea de piste mai înguste este mai periculoasă chiar decât inexistența lor.
Ce probleme au pistele de biciclete existente în România
Despre calitatea pistelor din România am discutat cu Radu Mititean, Președintele FBR. Acesta a atras atenția asupra pericolului la care autoritățile îi expun pe bicicliști.
Acum 7-8-10 ani, foarte multe orașe mari și chiar orașe medii au început să își facă așa-zise piste de biciclete. Problema este calitatea dezastruoasă. Aproape toate sunt prea înguste, fără continuitate, fără spații de siguranță, cu o geometrie care pune în pericol biciclistul. În plus, îi descurajează pe bicicliștii care sunt la un nivel rezonabil de circulație, pentru că îi frânează și îi periclitează.
Mititean ne-a explicat și cum funcționează ceea ce el numește „arta umflării cifrelor”:
Gradul de încredere a statisticilor și a raportărilor este extrem de subțire. Declarativ, toți edilii de mari orașe spun: „bicicleta este o componentă importantă, trebuie să o promovăm”. Atunci, și consemnul este „hai să ne rezolvăm statisticile”. Astfel apar așa-zise piste de râsul curcilor, pe niște străduțe în periferia orașului, unde circulă la un sfert de oră o mașină. Acolo s-au apucat să traseze pistă, să delimiteze, să pună stâlpișori, unde nu are nicio utilitate. De ce? Ca să iasă în statistică: să zică: „uite, am mai crescut anul ăsta cu 5 km sau 10 km”. Tipul ăsta de praf în ochi este foarte răspândit.
La zeci de ani distanță de orașele europene
Față de marile orașe europene, suntem cu mult în urmă în ceea ce privește amenajarea infrastructurii pentru bicicliști. Cele mai recente date arată că în Amsterdam ar exista aproximativ 800.000 de biciclete. 63% din locuitorii orașului folosesc bicicleta în activitățile zilnice, având la dispoziție 500 km de piste de biciclete si alte 900 km de drumuri unde se poate circula cu 30 de km/h.
În 2015, în Paris erau în jur de 700 km de piste de biciclete. Unele sunt dedicate, separate de traficul rutier, altele sunt amenajate pe linii speciale pentru autobuze, care au fost lărgite pentru a fi folosite și de biciciliști.
În Copenhaga, lungimea totală a pistelor de biciclete ajunge la 454 km. Se estimeaza că 56% dintre locuitorii orașului danez folosesc bicicleta zilnic pentru a se deplasa spre serviciu sau studii. Un studiu făcut recent arată ca bicicliștii care ies pe pistele din Copenhaga pedalează aproximativ 1.240. km zilnic.
Oare vom ajunge și noi vreodată la acest nivel? Până să aflăm răspunsul, haideți să aflăm ce își propun autoritățile române.
Ce planuri au autoritățile române cu pistele de biciclete
Până în 2020, autoritățile de la malul mării și-au planificat să amenajeze încă 34 de kilometri de piste, pe bulevarde și străzi principale din Constanța. Pentru realizarea lor, vor să acceseze fonduri europene și să facă studii de fezabilitate, de oportunitate și de trafic, dar și dezbateri publice.
Şi la munte există planuri de îmbunătățire a infrastructurii pentru bicicliști. Brașovul vrea să limiteze circulația mașinilor în centrul istoric și să construiască piste care „să lege principalele cartiere ale Brașovului și să conecteze instituții publice, piețe, trasee montane și zone de agrement”.
În plus, vor să construiască piste în afara orașului, care să îl lege de localitățile învecinate și de bisericile fortificate din Ţara Bârsei și Transilvania de Sud. Un astfel de proiect a fost deja planificat. Este vorba despre o pistă de 17 km, între Brașov și Cristian, respectiv Râșnov. Potrivit autorităților, se lucrează și la documentația necesară pentru realizarea a 2 trasee MTB downhill între pârtiile Subteleferic și Lupului și un traseu pentru copii și familie între Poiana Brașov și Poiana de Jos.
În total, autoritățile brașovene și-au propus să facă 25 de km de piste până în 2020 și 40 de km până în 2030. Intențiile sunt incluse în planul de mobilitate urbană durabilă al orașului.
Clujenii au fost mai puțin „generoși” cu informațiile despre planuri viitoare de dezoltare a infrastructurii pentru bicicliști. Au declarat că au „o politică de promovare a circulației cu bicicleta”, că vor să construiască noi piste și să facă sensuri unice.
La fel de vagi în exprimare au fost cei din Craiova și din Sibiu. Primii vor să conecteze pistele existente între ele, să amenajeze noi trasee și astfel să „creeze o rețea ciclabilă atât la nivelul minicipiului Craiova, cât și la nivelul Zonei Metropolitane Craiova”. Autoritățile sibiene urmează să stabilească traseele viitoare cu ajutorul unui consultant, care va analiza „nevoile de deplasare ale populației”.
Autoritățile din Timișoara au cele mai ambițioase planuri, excluzându-le pe cele din capitală. Spun că ar putea investi 11 milioane de euro, pentru a amenaja 5 piste cu o lungime de 61 de km la nivel regional, până în 2030. Nici municipiul Iași nu se lasă mai prejos. Vor să construiască 60 de km de piste până în 2030, estimate la 4 milioane de euro.
Capitala ar trebui să aibă anul viitor cel puțin 100 de kilometri de piste de biciclete. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor i-a alocat pentru construcția lor 10 de milioane de euro, încă din 2014. Banii nu au fost încă accesați, însă proiectul este, potrivit autorităților, „în faza de achiziție a studiului de fezabilitate”. Asta după ce, în martie, primarul interimar Răzvan Sava declara că ar urma să fie finalizate în maximum un an – un an și jumătate.
Rămâne de văzut însă cât din ceea ce și-au propus vor și realiza. Până atunci, vă invităm să ne trimiteți fotografii, comentarii sau informații despre situația pistelor din orașele analizate, prin mesaje private pe contul de Facebook Green Report sau pe adresa redactie@green-report.ro. Ne dorim să aflăm astfel dacă ceea ce declară în acest moment autoritățile se verifică pe teren.
