O noua platforma de prelucrare a deseurilor din tara in valoare de 12 milioane de euro a fost deschisa marti la Campulung de compania ecovalor. Astfel de platforme vor reduce cantitatea de deseuri ajunsa in gropile de gunoi si poluarea pe care o produc acestea, sustin reprezentantii companiei ecovalor.
In contextul in care Romania este obligata sa inchida peste doua mii de gropi de gunoi neecologice in cateva zile, riscand o sanctiune de 200.000 de euro pe zi in caz contrar, sortarea, reciclarea si valorificarea deseurilor sunt solutii de viitor.
Prima platforma de acest fel a fost deschisa anul trecut la Alesd (Bihor), in urma unei investitii de opt milioane de euro. Compania a fost nevoita sa ofere preturi competitive pentru a putea face fata concurentei gropilor de gunoi. Printre clientii ecovalor se numara si firma de salubritate Urban, care in prezent gestioneaza deseurile din sectorul 6 al Capitalei.
“Preturile noastre sunt competitive. Pot sa ajustez preturile, insa asta ar insemna sa ajung la 50 de euro pe tona, ceea ce este imposibil in conditiile in care gropile de gunoi din Romania iau 6 euro pe tona, iar cele din Bucurestr cer 15 euro pe tona. Intr-adevar, economisim conbustibil, insa avem echipamente, avem angajati, iar profitul nu este inca un obiectiv pentru noi”, a declarat pentru Green Report Axel Pieters, director general ecovalor.
Pentru perioada 2010-2013, compania are in vedere cresterea cu 40% a cantitatii de deseuri solide prelucrate anul trecut, iar anul acesta estimeaza prelucrarea a peste 100.000 de tone de deseuri.
"Nu putem reduce la zero generarea de deseuri. Pentru ca in Romania fiecare locuitor produce in medie 400 de kilograme de deseuri menajere pe an, gasirea unor solutii ecologice pentru problema deseurilor este importanta pentru toti cei implicati si pentru societate", a mai declarat Pieters.
Procedeul de valorificare presupune transportul deseurilor solide nepericuloase, prelucrarea mecanica prin tocare si controlul calitativ al acestora in vederea distrugerii totale prin co-procesare in cuptoarele din fabricile de ciment. Categoriile de deseuri care pot fi valorificate astfel sunt deseurile solide care nu pot fi reciclate, fie ca este vorba de hartie, carton, textile, piele, ambalaj sau plasticul, anvelopele uzate, slamurile petroliere , precum si uleiurile reziduale. In urma acestui procedeu nu rezulta nici un fel de reziduuri, cenusi sau zguri si se elimina cantitatea de gaze cu efect de sera care ar fi produse daca deseurile ar fi aruncate la groapa de gunoi.
“Daca ne uitam la Bucuresti, exista sase firme care colecteaza deseurile. Insa acestea au nevoie de ajutor legislativ pentru a le fi inlesnite eforturile de sortare a deseurilor”, a adaugat Axel Pieters.
El considera ca Romania mai are nevoie de cativa ani pentru a se alinia altor state europene cu rezultate remarcabile in gestionarea deseurilor, cum ar fi Elvetia, unde nu mai exista deseuri care sa ajunga la gropile de gunoi.
“Daca ne uitam in vestul Europei, vedem ca oamenilor le-a luat 10-15 ani sa devina constienti de importanta colectarii selective si a gestionarii deseurilor. Nu ne asteptam sa se intample acest lucru in Romania peste noapte. Oamenii nu trebuie sa mai priveasca numai pe termen scurt, pentru ca UE impune Romaniei anumite tinte. UE va plati 95% din costul gropilor de gunoi, dar mai este nevoie de o uzina de sortare, de mecanisme de colectare si de alte servicii”, a adaugat Pieters.
Reprezentantii ecovalor sustin ca Romania nu are de ales si ca trebuie sa se conformeze tintelor impuse de UE. Acest lucru ar necesita o serie de masuri de incurajare din partea autoritatilor locale, care ar trebui sa impuna la randul lor colectarea selectiva a deseurilor, reciclarea si valorificarea lor.
“Personal, cred ca vom avea probleme in atingerea tintelor pentru ca nu sunt pregatiti. Nici colectorii de deseuri, nici municipalitatile”, a declarat pentru Green Report Felix Stancu, director de marketing la ecovalor.
ecovalor este membra a grupului ecorec, care opereaza cinci statii de prelucrare si livreaza produse catre opt fabrici de ciment Holchim din Slovacia, Austria, Cehia, Ungaria, Croatia, Serbia, Bulgaria si Romania.
