Specialistii Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor (INHGA) arata ca debitele anuale medii anuale ale raurilor vor scadea cu 20-30% in intervalul 2021-2050 si cu 30-40% pana in 2071-2100.
Analiza variatiei debitelor lunare arata ca, in general, pentru toate lunile anului, acestea scad, exceptie facand doar zonele cu altitudine de peste 800 de metri. Aici exista o tendinta de crestere in lunile martie – mai. In perioada de primavara, debitele lunare maxime cresc si scad in perioada de vara–toamna. Tiparele hidrologice se shimba si prin aparitia mai timpurie a viiturilor nivale, cauzate de zapada, si reducerea viiturilor mixte de primavara.
Schimbarile suferite de debitele raurilor impun o serie de masuri de adaptare pentru asigurarea resurselor de apa pentru populatie, industrie si agricultura. Astfel, sunt necesare noi criterii si tehnici de proiectare a barajelor si a constructiilor, dar si elaborarea unor noi proceduri de exploatare a sistemelor de gospodarire a apelor care sa tina seama de gradul de incertitudine in evolutia regimului hidrologic.
Datele provin dintr-un studiu realizat de INHGA, ce va fi finalizat anul acesta. „Impactul schimbarilor climatice in hidrologie si gospodarirea apelor” evalueaza vulnerabilitatea si impactul schimbarilor climatice asupra resurselor de apa din bazinele hidrografice Buzau si Ialomita. Estimarea scurgerii in conditii de schimbari climatice s-a realizat prin simularea debitelor medii lunare, in diferite sectiuni ale raurilor din bazinele hidrografice Buzau si Ialomita pentru doua orizonturi de timp: 2021-2050 si 2071-2100.
Studiul INHGA face parte din proiectului international CECILIA – „Evaluarea impactului si a vulnerabilitatii la schimbari climatice in centrul si estul Europei”- , la care au participat 16 institutii partenere din 12 tari europene si care a avut ca perioada de desfasurare 1 iunie 2006 – 31 decembrie 2009. Bugetul alocat INHGA in cadrul proiectului a fost constituit din urmatoarele surse financiare: Uniunea Europeana (50%), Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii (25%) si INHGA (25%).
Scopul general al proiectului CECILIA a fost acela de a evalua impactul schimbarilor climatice de la scara regionala la cea locala pentru teritoriul din centrul si estul Europei si de a analiza impactul acestor schimbari asupra resurselor de apa, agricultura si paduri, calitatea aerului si sanatate.
Foto: Foto: worldisround.com
