La nivel mondial, suprafața cultivată în sistem ecologic era estimată, în 2012, la 37,5 milioane de hectare și reprezenta 0,9% din totalul teritoriului agricol al celor 164 de țări participante la ultimul studiu al Federației Internaționale a Mișcării pentru Agricultura Ecologică (IFOAM). În același an, au fost înregistrate 1,8 milioane de exploatații agricole, numărul fermelor bio fiind multiplicat de peste șapte ori la nivel mondial.
Piața alimentară bio s-a dublat la nivel mondial, în ultimii 12 ani atingând peste 65 miliarde dolari (n. red.: an de referință, 2012). 48,5% din totalul acestei piețe îl deține America de Nord cu încasări de peste 32 miliarde dolari, în timp ce Europa deține 44% din piața mondială, cu încasări ce depășeau, în 2012, 28 miliarde dolari”, potrivit reprezentanților IFOAM.
În ceea privește clasamentul pe țări, Germania deține locul doi mondial, după America de Nord, cu 13,1% din piață, în 2012 atingând peste 9 miliarde dolari. Elveția rămâne principalul jucător pe piața bio europeană, în zona non-UE, cu 2 miliarde dolari, iar Rusia, deși modestă, cu aproximativ 140 milioane dolari, cunoaște o creștere rapidă.
România:
Vânzări de 80 milioane euro în 2012
Datele comunicate de către Institutul de Cercetare în Agricultură Ecolologica FIBL – Elveția arată că vânzările de produse certificate ecologic au fost în anul 2012, pentru România, de 80 de milioane de euro.
Piața produselor bio din România se afla însă destul de departe de performanțele înregistrate în Vest. Însă, în ultima perioadă, atât producătorii, cât și retailerii au manifestat o intensă preocupare pentru acest segment, deoarece se conturează o categorie de clienți orientați spre consumul de produse bio.
Nu toate marile lanțuri de magazine au această sortimentație pentru că, în general, produsele alimentare bio prind foarte bine în magazinele specializate, dar sunt căutate și în hypermarket-uri. Deocamdată piața produselor bio este una de nișă însă se dezvoltă”, a explicat, pentru Green Report, Delia Nica, directorul executiv al Asociației Marilor Rețele Comerciale din România (AMRCR).
Cerealele,
principalele culturi arabile bio în lume
În perioada 2010-2011, suprafețele cerealiere bio, recenzate de IFOAM în studiul său, au crescut cu 4% atingând 2,55 milioane hectare, la nivel mondial, din care 17% se află în conversie. Principalii producători de cereale bio rămân SUA, Turcia, Canada, Germania și Italia, iar grâul reprezenta, în 2012, 43% din suprafața mondială cultivate cu cereale bio”, potrivit reprezentanților IFOAM.
Producția de orez se dezvoltă, în principal, în Asia, cât și în Orientul Mijlociu. În Europa, producția de orez este predominanată în Italia însă și celelalte state de pe glob au culturi semnificative, printre ele aflându-se California, Kenya, Argentina sau Brazilia.
60% din fructele
tropicale bio, în America Latină
Aproximativ 60% din fructele tropicale bio sunt cultivate în America Latină și 17% în Asia, iar suprafața dedicată acestor culturi însuma, în 2012, la nivel mondial, 190.577 hectare, respectiv 0,8% din suprafața totală cultivată cu fructe tropicale și subtropicale”, potrivit datelor ultimului studiu publicat de IFOAM.
Principalele fructe tropicale și subtropicale cultivate în regim ecologic sunt bananele, avocado și mango însă producția tinde să se diversifice. Spre exemplu, producția de ananas se dezvoltă din ce în ce mai mult în Africa și, mai nou, în Peru. Liderul pieței de banane bio este Republica Dominicană, în 2012 exportul bananelor bio reprezentând 53% din totalul exporturilor de banane.
74% din podgoriile bio
aparțin Spaniei, Franței și Italiei
În 2012, suprafețele cu podgorii bio se cifrau la 259.947 hectare, ceea ce reprezenta, la acea dată, 3,2% din suprafețele viticole mondiale. În 2011, peste 50 de țări de pe glob aveau viță-de-vie bio, primele trei țări producătoare fiind Spania, Franța și Italia care dețineau 74% din podgoriile bio la nivel mondial. Producția de struguri bio se dezvoltă însă și în Argentina sau Chile, vinurile argentiniene fiind exportate, în principal, pe piața Uniunii Europene.
Producătorii europeni de vin organic folosesc, începând cu recolta din 2012, termenul de „vin bio“ pe etichetele lor, conform normelor comunitare elaborate de Comitetul Permanent pentru Agricultură Ecologică.
Vinurile eco își fac loc și pe piața din România, în pofida investițiilor mari și a costurilor ridicate. Doi producători, Domeniile Viticole Franco-Române și Vifrana SA Constanța, au ales să investească într-un segment care este nou chiar și pentru piața importurilor.
România, potențial imens
România are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 300.000 hectare cultivate în sistem ecologic, în 2012, și un număr de 26.000 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2012. România exportă însă 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.
Numărul producătorilor înregistrați în agricultură ecologică era, în primele șase luni din 2012 de 20.350. Însă, procesatorii ecologici reprezintă circa 1% din numărul total de operatori înregistrați în sistemul de agricultură ecologică.
Circa 70%-80% din producția de materie primă certificată ecologic este exportată anual în țări precum Germania, Franța, Austria, Italia, Elveția, Japonia, Canada și China. Cele mai căutate produse certificate ecologic pe piața externă sunt mierea și produsele apicole, fructele de pădure, cerealele și oleaginoasele, dar și vinul obținut din struguri ecologici”, a explicat, pentru Green Report, Daniel Botănoiu, doctor în agronomie și secretar de stat în MADR.
